Criza refugiaţilor şi conflictul din Ucraina ar putea reconfigura rolurile României şi Bulgariei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Forţate de împrejurări, autorităţile de la Bucureşti şi de la Sofia se vor implica tot mai mult în criza refugiaţilor şi nu vor privi de la distanţă situaţia generată de agravarea relaţiilor dintre Rusia şi Occident, estimează o analiză Stratfor.

Cu un trecut marcat de influenţele exercitate asupra lor de ţări vecine mult mai puternice, România şi Bulgaria sunt din nou prinse în mijlocul unor crize şi conflicte între aceste puteri: criza refugiaţilor, apărută între Europa şi Turcia, şi conflictul din Ucraina dintre Rusia şi Occident.

Chiar dacă România şi Bulgaria vor face eforturi pentru a-şi apăra interesele în contextul dat, Bucureştiul şi Sofia vor răspunde mai degrabă unor acţiuni din afară şi nu vor modela rezultatele, la fel cum s-a întâmplat în trecut, notează agenţia Stratfor într-o analiză pe marginea acestui subiect.

România, dominată odinioară de Imperiul Austro-Ungar, şi Bulgaria, care a fost sub conducerea Imperiului Otoman, au fost absorbite, în timpul Războiului Rece, de Uniunea Sovietică drept state-satelit. În acele vremuri, politica lor externă, precum şi cea de apărare au purtat amprenta Moscovei, aminteşte sursa citată, adăugând că, după destrămarea URSS-ului, România şi Bulgaria au pornit pe calea pro-occidentală, alăturându-se Uniunii Europene şi NATO.

Criza economică globală din anul 2008 a dus la contractarea economiei celor două state, însă cum niciuna dintre cele două ţări nu era în zona euro, ambele au fost ocolite de o serie de probleme financiare care au afectat membrii acestei zone monetare.

În ultimii ani, România şi Bulgaria şi-au reluat creşterea economică, România având însă rezultate mai bune decât Bulgaria, care se confruntă cu mai multe probleme la nivel instituţional.

Cu toate acestea, corupţia şi mersul încet al reformelor au împiedicat cele două state să-şi atingă scopul de a intra în spaţiul Schengen.

Acum, Europa se confruntă cu o altă problemă: un val uriaş de solicitanţi de azil, criza refugiaţilor ameninţând să fragmenteze blocul comunitar, dar şi să reducă securitatea pe care o oferă.

Peste un milion de migranţi provenind în special din Siria, Irak şi Afganistan, ţări măcinate de conflicte, au ajuns în Europa numai în anul 2015.

Această criză nu a afectat însă în mod real România şi Bulgaria, în contextul în care acestea nu se află pe principala rută a migranţilor, care trece prin Turcia, Grecia şi Balcanii de Vest, ajungând în Austria, Germania şi Europa de Nord.

Criza migranţilor, un pericol care mocneşte

Sub umbrela programului Uniunii Europene de relocare a refugiaţilor, România şi Bulgaria au primit un număr neglijabil de solicitanţi de azil. Însă este posibil ca situaţia să nu rămână aşa, pentru că nu este exclus ca rutele de migraţie să se schimbe. În plus, nu este exclus nici ca acordul privind migraţia dintre Bruxelles şi Ankara să eşueze.

Macedonia şi-a închis frontiera cu Grecia, ceea ce a atras după sine două variante de rute migratorii: prin vest, prin Italia, sau prin est, o rută care trece prin Bulgaria şi prin România. 

În cazul ultimei variante, Bulgaria ar fi însă cea care ar fi mai vulnerabilă în faţa fluxului de refugiaţi, având în vedere numărul mare de etnici turci de pe teritoriul său. 

Premierul bulgar, Boiko Borisov, a avertizat deja că nu vrea ca ţara sa să devină o „rută alternativă“ pentru migranţi, face planuri împreună cu Macedonia pentru operaţiuni de securitate la nivel terestru şi aerian pentru a asigura „controlul graniţelor“, iar autorităţile bulgare chiar au ridicat un gard la graniţa cu Turcia ca măsură de precauţie.

Numai că dincolo de problemele logistice şi politice care decurg din criza refugiaţilor, situaţia a înrăutăţit perspectivele României şi Bulgariei de a fi admise curând în Schengen, în condiţiile în care multe ţări europene îşi ridică garduri la graniţe şi impun restricţii la frontiere.

Indiferent dacă numărul refugiaţilor ajunşi în România şi în Bulgaria va creşte sau nu, ascensiunea naţionalismului şi resentimentele europenilor faţă de spaţiul Schengen vor afecta şansele celor două state de a intra în spaţiul de liberă circulaţie la nivel european.

Mai mult, în Europa Occidentală, bulgarii şi românii ar putea ajunge să fie percepuţi ca fiind o ameninţare similară celei reprezentate de refugiaţi. 

Bulgaria, mai susceptibilă de a asculta de Moscova

Conflictul din Ucraina şi, ca urmare, deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Occident influenţează, de asemenea, România şi Bulgaria. 

Ambele state sunt îngrijorate cu privire la activităţile pe care Moscova le desfăşoară în apropierea Ucrainei, dar şi la periferia fostei Uniuni Sovietice, temerile fiind legate de revărsarea unui potenţial conflict peste graniţe.

Dar şi România, şi Bulgaria joacă un rol tot mai important în exerciţiile militare şi desfăşurarea armamentului SUA şi NATO în Europa de Est.

Pe de altă parte, având în vedere legăturile culturale şi istorice, Sofia este mai apropiată de Moscova în comparaţie cu Bucureştiul. 

În plus, România are un conflict politic direct cu Rusia în Moldova, unde cele două ţări sunt în competiţie pentru influenţă. Între Sofia şi Moscova nu există un astfel de conflict. Totodată, dependenţa totală a Bulgariei de energia rusă reduce spaţiul de manevră politică pe care îl are Sofia. În schimb, România, care produce gaz natural şi ţiţei, se bazează mai puţin de importul de energie din Rusia.

Nu în ultimul rând, oligarhii bulgari şi anumiţi politicieni din această ţară au legături mult mai strânse cu Rusia în comparaţie cu cei din România, notează Stratfor.

Totuşi, intensitatea conflictului din Ucraina şi faptul că deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Occident durează deja de ceva vreme au făcut ca România şi Bulgaria să fie mai hotărâte în ceea ce priveşte asigurarea securităţii lor. Prezenţa NATO în aceste două state, cât şi relaţiile Bucureştiului şi Sofiei cu Kievul sunt grăitoare în acest sens.

Recent, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a discutat cu omologii săi român şi bulgar despre constituirea unei brigăzi militare comune. Chiar dacă nu au fost furnizate detalii, aceasta ar reprezenta o modalitate pentru ca România şi Bulgaria să fie mai active în ceea ce priveşte criza ucraineană. 

Ambele ţări par gata să devină jucători mai importanţi atât în această criză, cât şi în cea a refugiaţilor. Ca şi în trecut, România şi Bulgaria vor fi atrase în vârtejul politic şi de securitate din Europa, Rusia şi Turcia, iar rolul lor ar putea creşte, conchide Stratfor.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite