Criza politică din Macedonia îndepărtează statul balcanic de NATO şi UE. Rusia se bucură VIDEO

Proteste Macedonia

Criza politică se adânceşte în Macedonia, chiar dacă Palamentul a fost dizolvat şi au fost anunţate alegeri anticipate entru 5 iunie. Macedonenii au continuat să iasă în stradă vineri seară, pentru a patra noapte la rând, în semn de protest faţă de decizia preşedintelui de a graţia 56 de politicieni implicaţi în scandalul interceptărilor.

Preşedintele Macedoniei, Grigori Ivanov, a anunţat că-i amnistiază pe toţi cei 56 de inculpaţi, apropiaţi ai guvernului sau opoziţiei, implicaţi în scandalul interceptărilor ilicite, un scandat ca preocupă această mică ţara balcanică încă de anul trecut şi care a provocat deja alegeri anticipate, programate pentru iunie.

Printre cei amnistiaţi se numără fostul premier Nikola Gruevski, aliat al preşedintelui dar şi liderul opoziţiei Zoran Zaev. Pe lista amnistiaţilor se regăseşte şi un fost înalt funcţionar al serviciilor de informaţii, Zoran Verusevski.

În feburarie 2015, Zaev a dezvăluit că peste 20 de mii de persoane, între care politicieni, jurnalişti şi judecători, fuseseră urmăriţi, iar convorbirile lor interceptate. Ca dovadă, Zaev a prezentat înregistrările ilegale, pe care se pare că le avea de la Verusevsky, angajatul serviciilor de informaţii.

Prin decizia de amnistiere, preşedintele Ivanov a scos miercuri, pe străzile din Skoplje, mii de opozanţi. Unii au devastat birouri din centrul oraşului, folosite ocazional de preşedintele Ivanov, relatează Reuters, şi au spart ferestrele Ministerului justiţiei, aflat în imediata apropiere.

Au urmat ciocniri violente cu poliţia: protestatarii au aruncat cu pietre, ouă şi roşii, poliţia a replicat cu bastoane de cauciuc. Se pare că au fost câteva persoane rănite.

Pentru liderul opoziţiei, Zoran Zaev, amnistia prezidenţială este „o lovitură de stat”, chiar dacă şi el se numără printre beneficiari. Pentru că lasă un mare scandal politic neanchetat.

Partidul aflat la conducerea Macedoniei anunţase vineri într-un comunicat că avea să sugereze celorlate trei mari partide din ţară propunerea de a-i trimite o scrisoare preşedintelui pentru a-i solicita să-şi schimbe decizia în acest caz.

Cel mai mare partid al opoziţiei - SDSM - a anunţat deja că va boicota alegerile, care au scopul de a încheia o criză politică declanşată de dezvăluiri făcute anul trecut privind intercepările a mai mulţi politicieni.

Şi  ambasadorul american la Skoplje a avertizat  că „amnistierea tuturor inculpaţilor nu face decât să-i protejeze pe politicienii corupţi ”.

La Washington, Departamentul de stat i-a cerut oficial preşedintelui Ivanov să-şi regândească decizia pentru că „macedonenii au drept să cunoască adevărul”.

Comisarul european pentru politica vecinătăţii, Johannes Hahn, a criticat şi el amnistia  drept „o încălcare a principiilor domniei legii”.

„Dacă lucrurile continuă aşa – a avertizat Hahn într-un interviu cu Europa Liberă – mă îndoiesc că apropiatele alegeri generale se vor desfăşura într-un mod care să determine comunitatea internaţională să recunoască perspectiva euroatlantică a Macedoniei. 

Singura pârghie pe care o avem pentru a încerca să influenţăm lucrurile este să le spunem: pentru interese meschine, vă jucaţi cu şansele ca acest popor, pe termen mediu sau lung, să se bucure de prosperitate, de securitate” a mai declarat Europei Libere comisarul european pentru politica vecinătăţii.

Doar  Rusia şi-a exprimat susţinerea faţă de decizia lui Ivanov şi a acuzat opoziţia de declanşarea unui conflict politic în ţară.