Criza politică din Cehia sau cum se luptă partidele să pună mâna pe un „ciolan” de 30 de miliarde de euro

Demisia premierului Petr Necas a aruncat Cehia în criză politică, lansând o adevărată luptă pentru putere. Coaliţia de centru-dreapta de la guvernare ţine cu dinţii de scaune, social-democraţii, majoritari în Parlament, vor alegeri anticipate, iar preşedintele Milos Zeman, recent instalat în Cetatea din Praga, vrea un guvern de tehoncraţi. Miza? Doar 30 de miliarde de euro.

Demisia premierului Necas a venit într-un moment în care guvernul ceh trebuie să ia decizii importante privind acordarea unor contracte în valoare de miliarde de euro. Curând, Executivul de la Praga, oricare va fi el, va trebui să se decidă dacă proiectul centralei nucleare de la Temelin va fi extins şi, în cazul în care se va face acest lucru, dacă contractele respective vor ajunge pe mâinile Statelor Unite sau ale Rusiei. Potrivit wsws.org, aceste contracte se ridică la 10 miliarde de euro.

Alte 20 de miliarde de euro, fonduri europene pe care Cehia le poate atrage în 2014, aşteaptă să fie distribuite. Cât va lua fiecare domeniu din acestă sumă depinde doar de „luminaţii” din guvernul ceh.

Aşadar, apriga luptă politică de la Praga se dă, totuşi, pentru o sumă consistentă.

Cele trei scenarii posibile

De la demisia lui Necas, care a renunţat la conducerea Guvernului şi a Partidului Civic Democrat după ce şefa lui de cabinet a fost arestată pentru dare de mită şi abuz de putere, se vehiculează mai multe scenarii.

Coaliţia de guvernare, venită la putere în vara anului 2010, a fost mereu acuzată de corupţie. Partidul Civic Democrat (ODS) împreună cu partidul TOP09, al prinţului Karl Scwarzenberg, şi neo-liberalii de la LIDEM formează coaliţia tripartită care a condus în ultimii trei ani Cehia. Ei deja au căzut de acord asupra unei propuneri de prim-ministru în persoana Miroslava Nemcova, preşedinta camerei inferioare a Parlamentului. Principala problemă este că coaliţia tripartită are doar 99 din cele 200 de mandate şi ar mai avea nevoie de susţinerea a încă doi deputaţi.

Principalele partide de opoziţie, Partidul Social- Democrat (CSSD) şi Partidul Comunist (KSCM), vor alegeri anticipate şi se bucură de sprijinul a două mari sindicate. Dacă s-ar organiza alegerile, CSSD are câştiga cu o majoritate lejeră, în timp ce comuniştii speră să formeze un guvern alături de social-democraţi.

A treia opţiune ar fi un guvern de tehnocraţi, aşa cum Cehia a mai avut de două ori în ultimii 20 de ani. Acesta este, de altfel, şi opţiunea preferată de preşedintele Zeman. Un asemenea guvern, însă, ar impune şi mai multe măsuri de austeritate.

„Opriţi acest Guvern”

Scandalul de corupţie care a dărămât guvernul Necas a picat fix la ţanc pentru preşedintele socialist Milos Zeman şi pentru partidele de opoziţie, care deţin majoritatea în Parlament.

În urma unei campanii electorale puternice, Zeman a fost desemnat câştigător în alegerile prezidenţiale din ianuarie, obţinând 55% din sufragii. Principalul său contracandidat a fost ministrul de Externe, Karel Schwarzenberg. „Opriţi acest Guvern” a fost slogan cu care Zeman a câştigat alegerile, făcând referire la coaliţia dintre Necas şi Schwarzenberg.

Politica cehă pe nisipuri mişcătoare

Coaliţia dintre ODS şi TOP09 a cam luat sfârşit la finele lunii mai. În schimb, cei de la TOP09 s-au apropiat de social-democraţii de la CSSD, formând chiar marţea trecută o coaliţie pentru primăria capitalei. CSSD a fost de acord să tolereze o guvernare municipală a TOP09.

În acest context, nu putem vorbi de coaliţii trainice care să susţină un scenariu sau altul, ci de schimbări arbitrare pe scena politică cehă care ne arată cam ce fel de „democraţie” există în Cehia după ruperea de Slovacia şi după Revoluţia de catifea.