Conclavul pentru alegerea noului papă va începe în câteva ore

Biserica Catolică, ce traversează o situaţie inedită din cauza primei demisii a unui papă în 700 de ani, va alege în această săptămână un Suveran Pontif care să poată înfrunta numeroase provocări, cum ar fi laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor sau scandaluri interne, relatează AFP.

Conclavul, care se va deschide marţi, ar urma să fie scurt, de două sau trei zile maximum, a anticipat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, în faţa a aproximativ 5.000 de jurnalişti acreditaţi, care aşteaptă faimosul fum alb.

Alegerea celui de-al 266-lea Suveran Pontif va pune capăt unei luni agitate, care a început la 11 februarie, atunci când Papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat în mod neaşteptat demisia, la vârsta de 85 de ani.

Într-un scurt mesaj în latină adresat cardinalilor, un Papă german aflat la capătul puterilor a anunţat că "renunţă" la a mai conduce "barca lui Petru". El a recunoscut că forţele sale sunt în declin în faţa provocărilor ridicate de o lume în permanentă schimbare. Acest gest umil a stupefiat Biserica şi a fost salutat în lumea întreagă.

La 28 februarie, fără o ceremonie dar cu emoţie, Joseph Ratzinger s-a retras, afirmând că va rămâne alături de cei 1,2 miliarde de catolici în rugăciune.

Porţile grele ale reşedinţei de vară de la Castel Gandolfo, în apropiere de Roma, s-au închis, iar la Vatican a început perioada "sede vacante".

De atunci au fost emise numeroase speculaţii privind viitorul Papă. Acesta va trebui să întrunească în acelaşi timp abilităţi de administrator ferm, de păstor care să prezinte cu căldură mesajele Evangheliei, de teolog, reformator modern dar şi care respectă tradiţia.

Va fi un italian, un european sau un cardinal din sud? Raportul de forţe este dezechilibrat: 60 dintre cei 115 cardinali sunt europeni (dintre care 28 italieni), în timp ce doar 19 sunt latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 10 asiatici şi un australian.

În ultimele zile, au circulat mai intens numele a trei "favoriţi": canadianul Marc Ouellet, brazilianul Odilo Scherer, italianul Angelo Scola. Toţi sunt bărbaţi energici şi siguri din punct de vedere doctrinal, nu sunt revoluţionari şi sunt respectaţi, deşi le lipseşte charisma. Aceştia au puncte în comun cu mentorul lor, Joseph Ratzinger.

Aceste alegeri au loc într-un context complicat pentru Biserică: dificultatea de a-şi transmite mesajul în lumea occidentală, decreştinizarea masivă în unele ţări, tensiuni cu islamul, scandaluri de pedofilie şi de corupţie în rândul clericilor, până la episcopi, diviziuni şi proastă gestionare în Curie (Guvernul central), ilustrată de scandalul privind scurgerile de cdocumente "Vatileaks". În acelaşi timp, numărul de catolici creşte rapid în multe ţări din sud, iar Biserica este implicată pe numeroase planuri.

Cei 115 cardinali electori (care au mai puţin de 80 de ani) vor termina luni "congregaţiile generale", care le-au permis să se cunoască mai bine. Din numărul total, 69 nu au participat niciodată la un conclav.

Dezbaterile cardinalilor au fost animate: toate subiectele au fost puse pe masă, inclusiv "ameliorarea" Guvernului central şi reformele, în special cele care privesc rolul femeilor în Biserică.

Cardinalii au dezbătut cu uşile închise, în timp ce în presă au apărut noi dezvăluiri privind Vatileaks şi un pretins "lobby gay", iar un cardinal scoţian, Keith O'Brien, a demisionat din cauza unor gesturi de homosexualitate "inadecvate".

SNAP, organizaţia fostelor victime americane ale preoţilor pedofili, a acuzat aproximativ 12 cardinali de lipsă de acţiune şi indulgenţă faţă de preoţii pedofili, ceea ce mulţi au contestat cu vehemenţă.

Marţi, cardinalii vor intra în procesiune în sublima Capelă Sixtină pictată de Michelangelo. Potrivit unui ritual strict care datează din Evul Mediu, porţile vor fi închise "cu cheie" (de unde şi originea numelui "Conclav").

Complet izolaţi de lume, ei vor trebui să îl aleagă cu majoritate de două treimi pe succesorul lui Benedict al XVI-lea. Buletinele lor vor fi arse, pentru a şterge orice urmă a scrutinurilor secrete, despre care cardinalii nu vor putea vorbi multă vreme după aceea. Graţie adăugării unor substanţe speciale, va ieşi fie un fum negru, dacă nu este ales niciun Papă, fie unul alb, în cazul alegerii Suveranului Pontif.

Înainte ca fumul să se ridice din Capela Sixtină şi clopotele Sfântului Petru să bată, cardinalul italian Giovanni Battista Re, primul dintre cardinalii episcopi, îl va întreba pe cel ales: "acepţi alegerea ta canonică drept Suveran Pontif?". El va răspunde da şi îşi va alege numele: Paul, Ioan, Ioan Paul, Clement, Pius, Benedict etc.. conform propriei opţiuni şi afinităţilor sale cu apostolii, sfinţii sau papii din trecut.

După 40 de minute, timp în care cardinalii vor depune jurământul de credinţă, iar noul Papă va îmbrăca noile sale vestminte, cardinalul francez Jean-Louis Tauran va avea privilegiul să anunţe în latină mulţimea reunită în Piaţa Sfântul Petru: "Habemus papam" urmat de numele celui ales. Ulterior, purtând o etolă roşie pe umeri, noul Papă se va arăta lumii întregi. Un nou pontificat va începe în istoria veche de 2000 de ani a creştinismului.