Comisia Europeană ar putea renunţa la cotele obligatorii de repartizare a imigranţilor

Comisia Europeană este pregătită să renunţe la ideea cotelor obligatorii pentru repartizarea a 120.000 de imigranţi extracomunitari între statele membre ale Uniunii Europene, în favoarea unui sistem voluntar preferat de ţările est-europene, au declarat miercuri oficiali citaţi de site-ul Reuters. O purtătoare de căvânt a CE a negat infromaţiile. Între timp, Parlamentul European a aprobat propunerea CE.

Propunerea intervine în condiţiile în care miniştrii europeni ai Justiţiei şi Afacerilor Interne nu au reuşit luni să ajungă la un acord privind sistemul de cote obligatorii.

Deocamdată nu este însă clar dacă noul plan al Comisiei Europene (CE) va fi acceptat de Franţa şi Germania, care probabil vor fi nevoite să primească mai mulţi refugiaţi decât în baza sistemului de cote obligatorii.

În timp ce miniştrii europeni de Interne se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară la 22 septembrie, diplomaţii speră să evite un nou eşec.

"Obiectivul nostru este să menţinem unitatea Europei", a declarat miercuri, în faţa parlamentarilor de la Bruxelles, comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos.

"Schema obligatorie nu mai este o opţiune", a declarat un alt oficial din cadrul Comisiei, care a subliniat că "ceea ce contează este să se menţină numărul total de 120.000" de imigranţi.

O purtătoare de cuvânt a CE, neagă infromaţiile 

Comisia Europeană a dezminţit joi informaţiile din presă potrivit cărora ar fi pregătită să renunţe la ideea cotelor obligatorii pentru repartizarea a 120.000 de imigranţi extracomunitari între statele membre ale Uniunii Europene, în favoarea unui sistem voluntar preferat de ţările est-europene.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei, Mina Andreeva, a scris pe Twitter că informaţiile apărute în presă, potrivit cărora CE ar urma să renunţe la cotele obligatorii de repartizare a refugiaţilor, sunt false. Ea a adăugat că preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, susţine în continuare această propunere pe care a prezentat-o la 9 septembrie.

Ungaria, România, Slovacia, Cehia şi Polonia au fost principalii oponenţi ai sistemului de cote obligatorii, argumentând că acestea vor atrage mai mulţi imigranţi în Europa şi le vor tulbura societăţile.

Ungaria a respins schema de repartizare chiar dacă ea, alături de Grecia şi Italia, ar trimite solicitanţi de azil în alte state europene în loc să primească alţii.

"Dacă Ungaria nu vrea să fie parte, putem redistribui solicitanţii de azil din alte ţări", a declarat un oficial din CE. "Cu siguranţă nu există un deficit de refugiaţi în Europa în acest moment", a adăugat acesta.

Sancţiunile financiare pentru ţările care nu vor să accepte cotele obligatorii de refugiaţi sunt considerate o altă posibilitate de compromis.

Planul propus de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, prevedea penalizări de până la 0,002% din PIB-ul ţării care decide să nu participe la schema de repartizare.

Pentru o ţară ca Polonia, aceasta ar însemna mai puţin de 10 milioane de euro. Însă Germania a propus reducerea fondurilor europene în valoare de miliarde de euro pentru ţăile care refuză cotele obligatorii.

"Trebuie să existe un compromis între compensaţia foarte redusă propusă de Comisie şi suspendarea fondurilor europene sugerată de Germania", a afirmat un diplomat european.

Dacă nu se ajunge la niciun acord la reuniunea extraordinară de marţi, Luxemburgul, care asigură preeşdinţia semestrială a UE, ar putea organiza un vot prin care să oblige ţările să accepte cotele.

Un vot prin majoritate, nu prin unanimitate, "este posibil din punct de vedere legal, dar contraproductiv din punct de vedere politic", a subliniat un oficial UE. "În plus, nu putem trimite solicitanţi de azil acolo unde nu sunt doriţi", a adăugat acesta.

PE a aprobat propunerea CE de redistribuire a 120.000 de azilanţi

Parlamentul European a aprobat joi în procedură de urgenţă şi cu amplă majoritate propunerea făcută în 9 septembrie de Comisia Europeană şi care presupune redistribuirea a 120.000 de azilanţi aflaţi deja pe teritoriul Italiei, Greciei şi Ungariei către alte state membre, informează EFE, citată de agerpres.ro. 

Rezoluţia a fost aprobată cu 372 de voturi pentru, 124 împotrivă şi 5 abţineri. Comisia Europeană a salutat joi Parlamentul European, pentru „viteza sa de reacţie“, potrivit AFP. „Calea este acum deschisă pentru ca în Consiliu de miniştri de interne ai UE să se adopte propunerea noastră“ la 22 septembrie, a reacţionat executivul european într-un comunicat, făcând presiuni asupra statelor membre „să ia deciziile necesare“.

Procedura de urgenţă, stipulată în articolul 154 din Regulamentul de procedură, a fost propusă de preşedintele legislativului european Martin Schulz şi aprobată de plen la deschiderea sesiunii. „Actuala criză a refugiaţilor ne obligă (...) să acţionăm rapid“, a spus miercuri Martin Schulz, susţinut de preşedintele comisiei pentru libertăţi civile, Claude Moraes, care i-a invitat pe deputaţi „să arate solidaritate europeană în ceea ce priveşte criza refugiaţilor“ în votul de joi.

   Orban: Ungaria este împotriva cotelor de imigranţi, dar le va accepta dacă vor fi aprobate de UE

 Cotele obligatorii pentru distribuirea refugiaţilor ar fi împotriva intereselor fundamentale al tuturor membrilor Uniunii Europene, dar, cu toate acestea, dacă UE transformă această propunere în lege, Ungaria trebuie să o accepte, a transmis premierul Viktor Orban într-un interviu, relatează MTI.

Suntem gata să discutăm despre cote, însă exclusiv pe bază voluntară şi numai când fluxul de imigranţi a luat sfârşit, a spus Orban în interviul care a apărut miercuri în publicaţiile Die Presse şi Die Welt.

"Vom construi gard metalic pe unele segmente ale frontierei cu Croaţia", a spus Viktor Orban. Întrebat cam cât timp vor dura lucrările, el a răspuns că "Ungaria are experienţă".

"Oricum, puterea reală nu constă într-un gard", a subliniat Orban, referindu-se la noile măsuri legislative mai dure luate de Ungaria împotriva imigranţilor care traversează graniţa ilegal. "Am trimis echipaje de poliţie şi de militari la graniţă. Acest lucru ar trebui să transmită clar faptul că deşi imigranţii au dreptul să depună cereri pentru azil, ei trebuie să respecte regulile noastre", a adăugat el.

Orban a făcut referire la Convenţia de la Geneva şi a spus că cei care solicită azil nu au de ales între ţări. Ei au dreptul la protecţie, însă acea protecţie ar trebui asigurată de ţările vecine şi apoi ei pot depune o cerere să se mute într-o a treia ţară.

Potrivit lui Orban, "comunitatea internaţională nu-şi poate face un scop din găzduirea tuturor refugiaţilor; toţi sirienii care îşi părăsesc ţara nu pot reprezenta un obiectiv. Trebuie să depunem eforturi la nivel politic pentru a face ca Siria să fie din nou o ţară în care se poate locui".

Orban a repetat că imigranţii sunt o ameninţare la adresa identităţii Europei. El a spus că eforturile guvernelor din Vest de integrare a comunităţilor musulmane au eşuat. "Noi, ungurii, nu vrem societăţi paralele întrucât creştinii, la nivel numeric, ar avea de pierdut; dacă permitem accesul musulmanilor pe continent, ei vor fi în curând mai numeroşi decât noi".

Imigranţii musulmani vor o viaţă mai bună în Europa dar nu îşi vor schimba atitudinea sau cultura, o "iluzie a multor europeni", a spus prim-ministrul ungar.

Croaţia anunţă că are capacităţi limitate de primire a imigranţilor

Premierul croat Zoran Milanovic a avertizat joi că ţara sa are capacităţi limitate de primire şi de înregistrare a imigranţilor care tranzitează teritoriul croat după ce Ungaria şi-a închis frontierele. 

„Noi vom fi constructivi şi vom coopera, amintind totodată că există limite ale capacităţilor noastre“ de primire şi de înregistrare a imigranţilor, a declarat şeful guvernului de la Zagreb în cadrul unei reuniuni a executivului croat, potrivit AFP.

Croaţia a deveni o nouă poartă de intrare în Europa occidentală după ce Ungaria şi-a închis graniţele.

Potrivit televiziunii naţionale croate, aproximativ 4.000 de imigranţi au sosit în ultimele 24 de ore în Croaţia.

În cursul zilei de joi, premierul croat urmează să aibă o întâlnire cu cancelarul austriac Werner Faymann, care este aşteptat la Zagreb şi Ljubljana pentru a discuta problemele legate de criza imigranţilor, în contextul în care Croaţia şi Slovenia se confruntă cu riscul de a fi tranzitate de mulţimea de refugiaţi după ce Ungaria a blocat accesul acestora la frontierele sale.