Comisia Europeană, presată să suspende fondurile pentru guvernele care încalcă statul de drept
0
Eurodeputaţii responsabili cu mecanismul de condiţionalitate au cerut miercuri Comisiei Europene să suspende fondurile europene pentru statele care încalcă statul de drept, referindu-se la Polonia şi Ungaria. La rândul lor, Budapesta şi Varşovia acuză instituţiile UE de „abuz de putere”.
Solicitarea cu privire la suspendarea fondurilor europene pentru Polonia şi Ungaria vine după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a respins acţiunea formulată de cele două ţări împotriva mecanismului de condiţionalitate prin care finanţările din bugetul Uniunii depind de respectarea principiilor statului de drept.
„Comisia nu-şi mai poate permite să-l amâne pentru a-l activa, eventual, după alegerile din Ungaria. Ar fi ceva periculos: de fiecare zi, săptămână şi lună de amânare vor beneficia regimurile autoritare din Uniunea noastră”, a declarat eurodeputatul finlandez Petri Sarvamaa.
Însă aplicarea noului mecanism de condiţionalitate prevede mai multe etape însoţite de termene. Comisia trebuie iniţial să notifice încălcările statului vizat, ce are trei luni la dispoziţie pentru a da explicaţii, după care urmează o nouă evaluare a Comisiei şi observaţiile statului în cauză asupra proporţionalităţii măsurilor, iar în final Consiliul UE (statele membre) va trebui să se pronunţe prin majoritate calificată. Toată această procedură poate dura până la nouă luni.
În acest timp, Polonia şi Ungaria iau în calcul să răspundă prin blocarea altor decizii europene ce necesită unanimitate, precum politica energetică, cea climatică sau deciziile de politică externă.
Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru 2021-2027 în cazul introducerii acestui mecanism. Dar premierul polonez Mateusz Morawiecki şi omologul său ungar Viktor Orban, au ajuns în cele din urmă la o înţelegere cu ceilalţi lideri europeni potrivit căreia mecanismul de condiţionalitate va permite suspendarea fondurilor europene numai în cazul unor încălcări ale statului de drept ce afectează „buna gestiune financiară” a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii într-un „mod suficient de direct”, şi anume corupţie, fraudă fiscală etc., nu în cazul unor chestiuni care ţin de societate, iar aplicarea sa va începe numai după ce CJUE se va pronunţa asupra legalităţii mecanismului.
Însă sfera aplicării mecanismului nu este foarte clar definită şi ar putea lăsa loc pentru interpretări. De exemplu, unii europarlamentari cer aplicarea lui şi în cazul legii din Ungaria interzice promovarea homosexualităţii în şcoli şi pe care Bruxellesul o califică drept discriminatorie pentru comunitatea LGTB.
În opinia ministrului Justiţiei de la Budapesta, Judit Varga, introducerea mecanismului de condiţionalitate este un „abuz de putere” din partea instituţiilor UE. Varga susţine totodată că CJUE a dat miercuri o „decizie politică”.
În schimb, candidatul opoziţiei la postul de premier al Ungariei, Peter Marki-Zay, a salutat decizia, apreciind că „CJUE a decis ca (UE) să nu mai dea bani hoţilor”.
Ministrul Justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, a susţinut la rândul său că noul mecanism „ţine de puterea abuzivă şi transferul ei către cei care, sub pretextul statului de drept, doresc să-şi exercite puterea în detrimentul statelor membre”.
Se încarcă comentariile...
