Cinci faţete de reţinut ale evoluţiei crizei din Ucraina, după ce Putin a rupt tăcerea

Foto arhivă

Marţi, Vladimir Putin a rupt tăcerea cu privire la Ucraina după o lună, dând un semnal al deschiderii Rusiei spre o soluţie diplomatică a crizei, ce a părut să scadă temperatura, cel puţin pentru moment. Totodată, a oferit o reprezentare a prăpastiei largi între solicitările Moscovei şi acele puncte pe care naţiunile occidentale sunt dispuse să le pună pe masa discuţiilor, arată o analiză NYT.

Cu NATO trimiţând în continuare suport militar vecinilor şi Rusia pregătind exerciţii militare ample la porţile UE în Belarus, pericolul nu este încă depăşit. Miercuri, preşedintele american Joe Biden a aprobat desfăşurarea a încă 3.000 de soldaţi în Polonia, Germania şi România.

În această săptămână însă, diplomaţia a trecut în prim-plan, începând cu o înfruntare tensionată între ambasadorii american şi rus la ONU.

 „Aşteptaţi să se întâmple, ca şi cum aţi vrea ca vorbele dumneavoastră să devină realitate”, a replicat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, după ce omologul său american, Linda Thomas-Greenfield, declarase că cele peste 100.000 de trupe puternic înarmate pe care Rusia le-a trimis la graniţa Ucrainei ameninţă „securitatea internaţională”, justificând pe deplin o dezbatere la ONU. Aceasta a spus că are dovezi că Rusia intenţionează să desfăşoare, până la începutul lunii februarie, peste 30.000 de militari suplimentari în Belarus, „la mai puţin de două ore la nord de Kiev”.

Marţi, au urmat alte serii de întâlniri, la Moscova şi la Kiev: Putin a avut o întrevedere cu premierul maghiar Viktor Orban, în timp ce premierul britanic Boris Johnson i-a făcut o vizită preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Nu este clar unde vor duce aceste eforturi diplomatice, însă ar fi de reţinut cinci mari aspecte ale evoluţiilor, relatează NYT.

Preşedintele ruse rupe tăcerea

În timp ce serviciile occidentale de informaţii urmăreau şirurile de tancuri şi artilerie ce se îndreptau spre graniţele Ucrainei, Putin a emis un avertisment: „Dacă colegii noştri occidentali continuă această poziţie în mod clar agresivă, vom lua măsurile tehnico-militare adecvate ca răspuns şi vom reacţiona dur la paşii ostili”, a declarat Putin pe 21 decembrie.

Două zile mai târziu, Putin a devenit tăcut public - o tăcere studiată ce a menţinut suspansul în Occident. Rusia prezentase o listă cu solicitări de securitate precum retragerea forţelor NATO din ţări europene din sfera de influenţă a fostei URSS - din start inacceptabile pentru Occident. Cu toate astea, administraţia Biden a răspuns în scris Rusiei ca parte a încercărilor diplomatice de a îndepărta riscul războiului.

Aşadar, a fost remarcabil faptul că, rupând marţi tăcerea, Putin n-a reluat discursul ameninţător, comentând că „dialogul va continua”. În acelaşi timp, n-a lăsat niciun dubiu asupra faptului că prăpastia între ce pretinde Rusia şi ce SUA şi NATO pun în discuţie rămâne enormă.

Putin a acuzat Occidentul că încearcă să atragă Rusia într-un conflict, argumentând că foloseşte criza din Ucraina pentru a „stăvili dezvoltarea Rusiei” şi ca pretext pentru impunerea sancţiunilor economice.

SUA îşi domolesc tonul dar trimit trupe suplimentare în regiune

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby, a declarat săptămâna trecută că Rusia continuă să maseze trupe şi că o invazie „ar putea fi iminentă”. Avertismentele s-au înteţit când şi secretarul american al apărării a spus că Moscova a masat o forţă suficient de importantă pentru a captura Ucraina.

Totu;i, după această explozie de întâlniri diplomatice şi după ce preşedintele ucrainean a remarcat că aceste discuţii despre război nu sunt utile, administraţia Biden pare să-şi fi domolit tonul.

Marţi, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat pentru NPR că „nu aş spune că am susţine că este iminentă pentru că încă încercăm să găsim o soluţie diplomatică”.

Totuşi, miercuri, Pentagonul a anunţat trimiterea de soldaţi suplimentari în România şi Polonia.

„Suntem gata să ne apărăm aliaţii. Nimeni nu poate spune că este inevitabil conflictul în Europa. Vrem să ne asigurăm că pe flancul estic al NATO suntem gata să ne apărăm aliaţii”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Liderii europeni au iniţiativa unui contact individual cu Putin

Dacă SUA s-au prezentat ca liderul unui răspuns occidental unificat, statele europene au efectuat propria lor egătură directă cu Kremlinul într-o încercare de a reduce temperaturile.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul italian Mario Draghi au avut în ultimele zile convorbiri telefonice cu Putin. Premierul britanic îşi programase o discuţie telefonică cu preşedintele rus pe care a amânat-o (diplomaţia rusă a reacţionat numindu-i pe omologii lor „derutaţi” -n.red).

Macron a îndemnat la o abordare conciliantă faţă de Moscova, argumentând faptul că Europa trebuie să fie responsabilă pentru propria securitate. După ce a vorbit cu Putin, Draghi a subliniat marţi necesitatea de a construi „un climat de încredere reciprocă” pentru dezamorsarea crizei.

Contactul cu Moscova este destinat şi audienţei interne: Macron candidează pentru al doilea mandat în aprilie, în timp ce Johnson, care a adoptat o poziţie mai dură decât alţi lideri europeni, acuzându-l marţi pe preşedintele rus că „ţine o armă la tâmpla Ucrainei”, este dornic să distragă atenţia de la scandalul petrecerilor la reşedinţa guvernului în timpul carantinei naţionale.

Rusia nu e singură

Marţi, Putin a vorbit despre situaţia cu privire la Ucraina avându-l alături pe liderul Ungariei, un stat membru UE şi aliat NATO.

Putin s-a folosit de o oarecare reprezentaţie diplomatică menită să demonstreze diviziunile din Occident dar şi faptul că nu este izolat.

SUA şi aliaţii europeni au fost aproape în toate ocaziiile de acord, în timp ce Orban a făcut opinie separată. Dar Putin a încercat să arate că are şi alţi aliaţi. Kremlinul a anunţat că preşedintele brazilian Jair Bolsonaro se pregăteşte să viziteze Moscova. Însă poate cea mai importantă este vizita la Beijing, vineri, şi întâlnirea cu preşedintele chinez Xi Jinping, înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice.

Ar fi prima întâlnire în persoană a preşedintelui cu un alt lider al lumii de când a început pandemia. Cei doi au avut un summit prin videoconferinţă şi în decembrie, când Xi i-a spus lui Putin că „se sprijină ferm reciproc în privinţa chestiunilor ce ţin de interesele lor esenţiale şi protejarea demnităţii ţărilor lor”.

Washington a urmărit cu preocupare cum cele două ţări s-au aliniat şi mai strâns, în special economic. Luna trecută, China a anunţat că schimburile comerciale cu Rusia au atins o cifră de aproape 147 de miliarde de dolari. În 2015, era de 68 de miliarde.

Ucraina aşteaptă

În Ucraina, unde s-au pierdut 14.000 de vieţi în conflictul prelungit cu cele două regiuni separatiste, populaţia a reacţionat la avertismentele intensificate ale SUA şi la concentrarea ameninţătoare de trupe ruse cu un amestec de stoicism, aşteptare şi determinare.

Zelenski şi-a arătat propria suită de reacţii contradictorii învăluite în preocupare. În Parlament, a îndemnat la unitate în ţară, oferind asigurări că economia este stabilă şi salutând suportul diplomatic şi militar uriaş primit de la aliaţi. A evitat totuşi orice menţiune directă despre masarea trupelor ruse.

După ce s-a întâlnit cu liderii Poloniei şi Marii Britanii, Zelenski a oferit propria evaluare sumbră a evoluţiilor. La doar după câteva zile după ce atrăgea atenţia SUA că prea sună trâmbiţele de război, el a dat propriul avertisment cu privire consecinţele unor eventuale eşecuri diplomatice: „Nu va fi un război între Ucraina şi Rusia. Va fi un război european”.