Turcia: 8 dintre cei 11 activişti pentru drepturile omului judecaţi de „terorism“ la Istanbul au fost eliberaţi condiţionat

Unsprezece activişti pentru drepturile omului, inclusiv directoarea Amnesty International în Turcia, au respins miercuri acuzaţiile de „terorism“ formulate împotriva lor, într-un proces, la Istanbul, care provoacă îngrijorarea comunităţii internaţionale, relatează AFP.

UPDATE Un tribunal de la Istanbul a dispus miercuri seara eliberarea condiţionată a opt activişti pentru drepturile omului - între care Idil Eser, directoarea Amnesty International (AI) în Turcia, un german şi un suedez - într-un proces de ”terorism” care îngrijorează comunitatea internaţională, relatează AFP.

Tribunalul a syabilit în schimb să-l ţină în detenţie pe Taner Kiliç, preşedintele AI în Turcia, potrivit unei jurnaliste AFP de la faţa locului. În total 11 persoane - dintre care două au compărut libere - sunt judecate cu privire la activităţi „teroriste“.

- Ştirea iniţială

Nouă dintre acuzaţi se aflau în detenţie preventivă, între care şi Idil Eser, directoarea Amnesty International în Turcia, şi Taner Kiliç, preşedintle ONG-ului în această ţară, dar şi un german şi un suedez.

Kiliç este acuzat de „apartenentă la o organizaţie teroristă armată“, iar ceilalţi de „ajutorare a unei organizaţii teroriste armate“. Ei riscă până la 15 ani de închisoare.

„Eu resping toate aceste acuzaţii. Apărarea drepturilor omului nu este o crimă“, a lansat Eser în timpul procesului, potrivit unei jurnaliste AFP prezente în sala de şedinţă.

Ali Gharavi, cetăţeanul suedez arestat, s-a declarat „nevinovat de toate aceste acuzaţii“ şi a adăugat că actul de acuzare este „plin de nume de organizaţii pe care nici măcar nu (le) cunoaşte“.

Respingând acuzaţii „nefondate“, Amnesty denunţă „un proces cu valoare de exemplu“ vizând să intimideze activiştii drepturilor omului din Turcia într-un context de erodare a libertăţilor în urma tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie 2016.

După puciul eşuat, autorităţile au lansat epurări masive împotriva presupuşilor susţinători ai predicatorului Fethullah Gülen, desemnat de Ankara drept instigatorul loviturii în forţă, dar şi împotriva opozanţilor şi criticilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Gülen, instalat în Statele Unite, dezminte orice implicare în puci.

„ACUZAŢII EXTRAVAGANTE“

Cei mai mulţi dintre activiştii judecaţi miercuri au fost arestaţi în iulie, în timpul unui atelier de formare care avea loc pe Insula Büyükada, în largul Instanbulului.

Kiliç a fost arestat în iunie, suspectat de legături cu puciul eşuat. Dosarul său şi cel al celorlalţi zece activişti au fost apoi contopite.

Activiştii sunt acuzaţi că au vrut să semene „haosul“ cu scopul de a favoriza manifestaţii antiguvernamentale, după modelul celor din primăvara lui 2013, care au făcut să tremure puterea lui Erdogan, la acea vreme premier.

Potrivit actului de acuzare, inculpaţii ar fi ajutat trei ”organizaţii teroriste” - mişcarea predicatorului Gülen, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi o grupare de extremă stânga DHKP-C.

„Cunosc doar după nume anumite organizaţiii teroriste din care se presupune că fac parte“, şi-a exprimat mirarea germanul judecat miercuri, Peter Steudtner, care pledează „nevinovat“.

Amnesty consideră că acuzarea este constituită din acuzaţii extravagante care asimilează activităţi clasice de apărarea drepturilor omului cu oferirea unei asistenţe unor organizaţii teroriste“.

Arestarea activiştilor şi trimiterea lor în faţa justiţiei au sporit temeri cu privire la atingerea libertăţilor în Turcia după puciul eşuat, în contextul în care peste 50.000 de persoane au fost arestate, inclusiv jurnalişti critici şi membri ai societăţii civile.

Filantropul Osman Kavala a fost arestat săptămâna trecută la Istanbul.

LONDRA ŞI PARISUL ÎNGRIJORATE

Kiliç este acuzat că a folosit aplicaţia de mesagerie criptată ByLock - un mijloc de comunicare a puciştilor potrivit Ankarei. Însă Amnesty afirmă că două expertize independente ale telefonului său nu au scos la iveală vreo urmă a aplicaţiei.

Steudtner şi Gharavi acţionau ca formatori în cadrul acestui atelier organizat pe Büyükada.

Arestarea activistului german a tensionat puternic relaţiile între Ankara şi Berlin care, după reţinerea lui, a anunţat o reorientare a politicii sale mai ales economice faţă de Turcia.

Suedia l-a convocat pe ambasadorul Turciei în legătură cu Gharavi şi s-a declarat „îngrijorată“ de acuzaţiile formulate împotriva lui.

Franţa, al cărui consul general la Istanbul a asistat la proces, şi-a exprimat luni ”îngrijorarea puternică” şi a adăugat, prin vocea Ministerului de Externe, că cere „eliberarea rapidă a activiştilor aflaţi încă în detenţie“.

În plus, şeful diplomaţiei britanice Boris Johnson a anunţat pe Twitter că i-a transmis într-o convorbire telefonică omologului său turc Mevlüt Cavusoglu „profunda îngrijorare“ a Londrei cu privire la proces.