Ce este registrul european cu numele pasagerilor curselor aeriene, adoptat de Parlamentul European după cinci ani de negocieri

Registrul european cu numele pasagerilor curselor aeriene (PNR) este un fişier european în care vor fi centralizate datele clienţilor companiilor aviatice din UE, a cărui adoptare a fost cerută de Franţa şi accelerată după atentatele de la Paris şi de la Bruxelles, fişier ce are ca obiectiv urmărirea pasagerilor în cadrul luptei împotriva terorismului şi crimei organizate, relatează RTBF.

În varianta adoptată joi, PNR oferă acces la informaţii privind zborurile cetăţenilor europeni suspectaţi că vor să se alăture grupărilor jihadiste din Siria şi Irak şi privind eventuala lor întoarcere în statele membre. Numai un număr limitat de persoane au dreptul să acceseze fişierul.

Practic, companiile aeriene vor avea obligaţia să comunice datele pasagerilor lor - numele, adresa, numărul de paşaport şi cel de card bancar, data şi itinerariul călătoriei - pentru toate zborurile din state terţe către ţări UE şi viceversa. Apoi, statele europene vor putea să împărtăşească informaţiile între ele şi să le extindă şi pentru cursele intraeuropene.

Obiectivul este să le permită autorităţile să detecteze persoanele care nu au fost suspectate de terorism în trecut, dar ale căror date sugerează că ar putea fi implicate în astfel de acţiuni.

Ideea creării PNR datează din 2011, când a fost adoptată o directivă care viza introducerea unui fişier european cu datele personale ale pasagerilor care zburau între ţări membre UE. Astfel, înainte de intrarea curselor pe teritoriul european, autorităţile puteau compara acest registru cu baza de date cu persoane periculoase.

Registrul a provocat o polemică aprinsă în UE, ce a durat cinci ani de zile. Mulţi s-au temut că acesta va încălca dreptul la viaţa privată. Germania, în special, a fost deosebit de reticentă faţă de instaurarea unui astfel de sistem. „Majoritatea grupului meu va vota textul, dar eu, personal, nu pot să îl accept“, a declarat miercuri deputata socialistă germană Birgit Sippel, care a criticat o „supraveghere în masă, fără diferenţiere, în funcţie de zonele geografice sau de perioade de timp“.

Şi Verzii, dar şi liberalii au cerut în repetate rânduri modificarea textului.

În Statele Unite, autorităţile cer încă din martie 2003 să le fie communicate datele personale furnizate de pasageri: nume şi adresă, data şi itinerariul călătoriei, mijloacele de plată folosite, numărul de card de credit, agenţia de voiaj care a furnizat călătoria, informaţii despre bagaje şi chiar meniul cerut la bord.

Aceste măsuri au fost impuse după atentatele din 11 septembrie 2001, iar administraţia americană dă asigurări că astfel au reuşit să „detecteze o treime din potenţialii terorişti identificaţi de Statele Unite“ în 2009.

Guvernele europene au insistat pentru ca PNR să fie creat pe modelul celor din SUA, Canada şi Australia. În plus, circa 15 ţări din UE şi-au creat astfel de sisteme la nivel naţional.

Introducerea registrului european cu numele pasagerilor a fost adoptată joi în PE, cu 461 de voturi pentru, 179 împotrivă şi nouă abţineri.

„Atacurile teroriste atroce, de la Paris, din 13 noiembrie anul trecut, şi de la Bruxelles, din 22 martie, au demonstrat încă o dată că Europa trebuie să îşi amplifice răspunsul comun pentru combaterea terorismului şi crimei organizate“, au reacţionat vicepreşedintele CE Frans Timmermans şi comisarul european pentru Migraţie şi Afaceri Interne Dimitris Avramopoulos.

După adoptarea în PE, statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.

Cel puţin 5.000 de europeni s-au antrenat sau au luptat în Siria şi Irak, potrivit estimărilor serviciilor de informaţii, însă autorităţilor le este greu să îi urmărească şi să dovedească faptul că desfăşoară acţiuni ilegale.