BREXIT Marea Britanie spune adio Europei. Regatul Unit intră în criză politică

Marea Britanie a votat: nu mai vrea să să facă parte din Uniunea Europeană. 51,9% dintre britanicii care au fost la urne au optat pentru separarea ţării lor de blocul comunitar, iar 48,1% şi-ar fi dorit să rămână în Uniunea Europeană.

Diferenţa a fost de 1.269.501 de voturi, 17.410.742 de cetăţeni cu drept de vot fiind pentru ieşirea Regatului Unit din UE, iar 16.141.241 împotrivă.

Rata de participare la scrutin a fost de 72,2%  - cea mai ridicată începând de la alegerile din 1992.

Efecte imediate

Rezultatul votului a avut urmări imediate. Premierul britanic, David Cameron, care a condus campania pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, a anunţat că va demisiona din fruntea guvernului până în luna octombrie.

Între timp, lira sterlină s-a prăbuşit, atingând vineri dimineaţă cea mai scăzută valoare din ultimii 31 de ani în raport cu dolarul american. La primele ore ale dimineţii, lira era cotată sub nivelul de 1,35/dolar. Preţul petrolului era în scădere, iar al aurului în creştere.

De asemenea, principalul indice al Bursei de la Londra, FTSE 100, a deschis şedinţa de vineri în scădere cu 8%, ceea ce a anulat peste 100 de miliarde de lire sterline (136,7 miliarde de dolari) din capitalizarea bursieră a principalelor companii din Marea Britanie.

Ca urmare a rezultatelor referendumului din Marea Britanie, mâine va avea loc la Berlin o reuniune a şefilor diplomaţiilor din cele şase ţări fondatoare ale UE - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda.

Cancelarul german Angela Merkel i-a invitat, luni, la Berlin, pentru consultări pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pe preşedintele francez, Francois Hollande, şi pe premierul italian, Matteo Renzi.

Parlamentul European se va reuni marţi, iar despre repercusiunile Brexitului se va discuta, săptămâna viitoare, şi într-o sesiune extraordinară a parlamentului german, după cum a declarat un apropiat al cancelarului Angela Merkel. 

UE, hotărâtă să-şi păstreze unitatea

După anunţul oficial al Comisiei Electorale privind rezultatul referendumului, au început să curgă reacţiile. 

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că Uniunea Europeană este hotărâtă să-şi păstreze unitatea în 27 de membri. 

„Nu este niciun secret că noi am dorit un rezultat diferit la referendumul de ieri. Sunt pe deplin conştient de cât de serios sau chiar de dramatic este acest moment din punct de vedere politic“, a subliniat Tusk, într-o declaraţie asumată în numele liderilor celorlalte 27 de state membre ale Uniunii.

„Astăzi, în numele celor 27 de lideri, pot spune că suntem hotărâţi să ne păstrăm unitatea de 27. Pentru noi toţi, uniunea este cadrul pentru viitorul nostru comun. Aş vrea, de asemenea, să dau asigurări că nu va exista un vid juridic. Până când Marea Britanie va ieşi în mod oficial din Uniunea Europeană, legislaţia UE va continua să se aplice Marii Britanii şi în interiorul acesteia. Prin aceasta, înţeleg drepturi şi obligaţii", a subliniat preşedintele Consiliului European.

Preşedintele Parlamentului European, germanul Martin Schulz, a afirmat că se aşteaptă ca negocierile privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană să înceapă rapid şi, făcând referire la efectele asupra lirei sterline, a declarat că nu vrea „ca euro să treacă prin ceva similar“.

„Marea Britanie a decis să meargă pe drumul propriu. Cred că datele economice din această dimineaţă arată că va fi un drum foarte dificil“, a declarat Schulz la televiziunea germană de stat ZDF. Tot el a declarat că doreşte să discute cu cancelarul german Angela Merkel pentru a se evita o „reacţie în lanţ“, după votul britanicilor în favoarea Brexit.

„O zi tristă pentru Europa“

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că votul Marii Britanii pentru ieşirea din Uniunea Europeană reprezintă o zi tristă pentru Europa. „Veştile din Marea Britanie sunt într-adevăr serioase. Se pare că este o zi tristă pentru Europa şi Marea Britanie“, s scris şeful diplomaţiei germane pe contul său oficial de Twitter.

„La naiba! O zi proastă pentru Europa“, a scris, pe contul său oficial de Twitter, vicecancelarul german Sigmar Gabriel, care este şi ministru al Economiei.

Preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Manfred Weber, a declarat că „deplânge, dar respectă“ rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi a insistat că decizia „provoacă un rău imens ambelor părţi“. 

Premierul Belgiei, Charles Michel, a scris pe Twitter: „Solicit un conclav pentru a ne reafirma angajamentul, în luna iulie. Trebuie să ne definim priorităţile şi să stabilim un nou viitor pentru Europa“.

Ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski, consideră că UE va trebui regândită. „Este o veste proastă pentru Europa, pentru Polonia (...) Este o mare dilemă pentru eurocraţi, toţi vrem să menţinem Uniunea Europeană, întrebarea este în ce formulă“, a afirmat şeful diplomaţiei poloneze pentru postul privat TV Republika. „Vom încerca să folosim această situaţie pentru a-i face pe politicienii europeni să înţeleagă de ce s-a întâmplat. Şi s-a întâmplat pentru că acest concept, care a fost creat cu ceva timp în urmă, nu mai este popular în Europa“, a adăugat ministrul polonez.

Şi premierul ceh, Bohuslav Sobotka, a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să se schimbe rapid, dar „nu pentru că Marea Britanie a ieşit (din UE), ci pentru că proiectul european are nevoie de un sprijin mult mai puternic din partea cetăţenilor săi. Europa trebuie să fie mai pregătită să acţioneze, să fie flexibilă, mai puţin birocratică şi mult mai sensibilă la diversitatea pe care o reprezintă cele 27 de state membre“, a explicat el.

Despre o faptul că se impune o schimbare a vorbit şi premierul Italiei, Matteo Renzi. „Trebuie să schimbăm UE pentru a o face mai umană şi mai dreaptă, pentru că Europa este casa noastră, este viitorul nostru“, a scris şeful Guvernului italian pe Twitter.

Franţa a reacţionat prin vocea ministrului de Externe Jean-Marc Ayrault. „Europa continuă, însă trebuie să reacţioneze şi să recâştige încrederea oamenilor. Este urgent“, a scris el pe contul său de Twitter, în prima reacţie oficială a Parisului la Brexit. Ayrault a afirmat că este „trist pentru Regatul Unit“.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că România rămâne ataşată proiectului european, fiind convinsă că UE trebuie să continue. „Regretăm acest vot, dar în acelaşi timp respectăm acest vot“, a spus Klaus Iohannis.

„Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu se va produce de azi pe mâine. Este un proces care va dura destul de mult, specialiştii estimează doi ani, timp în care se va negocia. România este parte din aceste negocieri şi va negocia astfel încât interesul României să fie protejat şi să avem grijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie“, a adăugat preşedintele României. 

Euroscepticii sunt în al nouălea cer

Rezultatul consultării populare din Marea Britanie este mană cerească pentru eurosceptici. Imediat, liderul formaţiunii politice olandeze antiimigraţie Partidul Libertăţii, Geert Wilders, a cerut organizarea unui referendum privind apartenenţa ţării sale la Uniunea Europeană. „Vrem să ne controlăm singuri ţara, banii noştri, frontierele noastre şi politica noastră privind imigraţia“, a transmis, într-un comunicat, liderul Partidului Libertăţii (de extremă-dreapta). „Să lăsăm poporul olandez să decidă“, a afirmat el.

Acelaşi ton a fost adoptat şi de extremiştii de dreapta francezi. Frontul Naţional susţine că este rândul Franţei să organizeze un referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană. „Victoria libertăţii! Aşa cum cer de ani de zile, acum trebuie organizat un referendum similar în Franţa şi în celelalte ţări din Uniunea Europeană“, a scris preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, pe contul său de Twitter.

Şi liderul partidului italian de extremă-dreapta Liga Nordului, Matteo Salvini, a felicitat Marea Britanie pentru că a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană şi a spus că ar trebui să urmeze Italia. „Bravo pentru curajul cetăţenilor liberi! Inima, creierul şi mândria au învins minciunile, ameninţările şi şantajul“, a scris Matteo Salvini pe contul său de Facebook. „Mulţumim, Marea Britanie. Acum este rândul nostru“, a adăugat liderul Ligii Nordului, partid eurosceptic aflat în opoziţie în Italia.

În Germania, copreşedintele partidului eurosceptic şi antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), Jörg Meuthen, a afirmat că şi Germania ar trebui să poată organiza un referendum privind apartenenţa ţării la blocul comunitar. „Ei au avut de ales, noi nu. Referendum! Timpul pentru schimbare!“, a scris Meuthen pe Facebook,.

Regatul Unit intră în criză politică

În acest timp, în Regatul Unit scena politică se zguduie. Premierul britanic, conservatorul David Cameron, care a adus în discuţie încă din 2013 organizarea unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE, revenind cu o promisiune fermă în acest sens în campania electorală din 2015, se vede nevoit să renunţe la mandatul său. Încercarea sa de a-i calma pe euroscepticii britanici, unii chiar din propriul său partid, s-a soldat cu un eşec, în ciuda faptului că înainte de referendum acesta a negociat intens relaţiile Marii Britanii cu blocul comunitar, ajungând la un acord cu liderii UE la jumătatea lunii februarie. 

„Ţara are nevoie de o conducere proaspătă“, a spus el, adăugând că nu i se pare corect să fie căpitanul care ghidează ţara spre următoarea ei destinaţie. Totodată, Cameron a declarat că noul prim-ministru va trebui să fie cel care ia decizia activării articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, care prevede o perioadă de negociere de maximum doi ani până la ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Totuşi, el a spus că va încerca „să stabilizeze nava în lunile care vor urma“ până la la începerea congresului Partidului Conservator în octombrie. Şeful Executivului de la Londra i-a asigurat pe britanicii care trăiesc în Europa şi pe europenii care trăiesc în Marea Britanie că nu va exista o schimbare imediată.

Însă lucrurile nu vor fi deloc uşoare pentru Marea Britanie. Liderul laburiştilor britanici, Jeremy Corbyn, a avertizat că ţara se va confrunta cu o perioadă dificilă după ce a optat pentru părăsirea Uniunii Europene. Guvernul britanic trebuie să-şi protejeze şi promoveze economia internă întrucât se intră într-o fază de divorţ de UE şi de negociere a unui nou acord comercial cu Uniunea, a declarat, pentru BBC, liderul opoziţiei de la Londra. „În mod clar ne aşteaptă zile foarte dificile“, a spus el, în contextul scăderii cursului lirei sterline ca primă reacţie a rezultatului referendumului.

Farage cere „un premier al Brexitului“

În schimb, în tabăra care a susţinut ieşirea Marii Britanii din UE, satisfacţia este la cote maxime. 

Liderul Partidului pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP), Nigel Farage, a afirmat că Marea Britanie ar trebui să facă din data de 23 iunie o sărbătoare naţională pentru a marca astfel votul său istoric pentru părăsirea Uniunii Europene. El a cerut şi ca David Cameron să fie înlocuit cu un premier al Brexitului.

Postul de premier este vizat de fostul primar al Londrei, conservatorul eurosceptic Boris Johnson, de altfel cap de afiş al campaniei în favoarea Brexitului. Johnson, favoritul caselor de pariuri la succesiunea actualului premier David Cameron, a fost huiduit vineri în timp ce ieşea din locuinţa sa din capitala britanică. La Londra, majoritatea a fost în favoarea rămânerii în UE.

În acest timp, Scoţia, unde 62% din cei care au mers la vot au fost în favoarea rămânerii în UE, îşi vede viitorul în blocul comunitar, după cum a declarat, vineri, premierul scoţian Nicola Sturgeon, ceea ce ar putea duce la un nou referendum pentru independenţă. De altfel, Sturgeon a declarat vineri, la prânz, că această opţiune „este pe masă“.

Şi fostul premier britanic laburist Tony Blair a luat în calcul această posibilitate. „Vom avea o presiune sporită pentru un alt referendum în Scoţia, într-un set de circumstanţe diferit faţă de cel sub care s-a desfăşurat referendumul anterior“ în 2014, a declarat Blair pentru Sky News.

Şi în Irlanda de Nord majoritatea a fost în favorea rămânerii în UE (55,8%), iar în acest context, partidul republican irlandez Sinn Fein, fostă vitrină politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), a făcut vineri dimineaţă apel la un referendum privind o Irlandă unificată.

În schimb, în  Anglia şi în Ţara Galilor votul majoritar a fost pentru părăsirea blocului comunitar – 53,4%, respectiv 52,2%.

Între timp însă, o petiţie depusă pe site-ul Parlamentului britanic pentru un nou referendum , care strânsese dimineaţă aproape 86.000 de semnături din cele 100.000 necesare pentru a fi luată în discuţie în Parlament a ajuns, după orele prânzului, să fie semnată de 101.526 de persoane.