Brexit. În Marea Britanie a început campania electorală privind apartenenţa ţării la UE. Cine finanţează cele două tabere

În Marea Britanie a fost dat startul oficial al campaniei electorale pentru referendumul din 23 iunie care va decide dacă ţara rămâne membră sau părăseşte Uniunea Europeană. Sondajele arată o egalitate aproape perfectă între partizanii lui IN (rămânere) şi cei ai lui OUT (ieşire), dar şi un procent semnificativ de nehotărâţi.

În fruntea campaniei pro-europene este chiar premierul britanic David Cameron, şi este susţinut de oponenţii săi politici, laburiştii. Campania pentru ieşirea din UE este susţinută de primarul Londrei, Boris Johnson şi de ministrul Justiţiei, Michael Gove, ambii lideri conservatori.  

Cele două organizaţii principale Britain Stronger in Europe pentru rămânere şi Vote Leave pentru ieşire au la dispoziţie 10 săptămâni pentru a convinge alegătorii britanici cum să voteze în cel mai important scrutin din ultimii 40 de ani. 

Campania IN beneficiază de sprijinul principalelor partide politice şi al marilor companii, în timp ce campania OUT se bazează pe figuri de frunte din Partidul Conservator de guvernământ, printre care primarul Londrei Boris Johnson, pe Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP) şi pe o minoritate a deputaţilor Partidului Laburist de opoziţie, dintre care Gisela Stuart, care a fost desemnată lidera lui Vote Leave, notează RFI.

Premierul Cameron şi majoritatea miniştrilor săi sprijină rămânerea în UE după acordul semnat în februarie 2016 cu liderii Uniunii prin care Regatul Unit primeşte un statut special, scutit de orice viitoare integrare mai profundă.

Problema premierului Cameron este divizarea profundă a partidului său şi implicit a electoratului Conservator între pro-europeni şi euro-sceptici, care la rândul lor beneficiază de figura charismatică a lui Boris Johnson şi de talentul propagandistic al liderului UKIP, Nigel Farage, între alţii.

Sondaje foarte strânse

 Cu zece săptămâni înaintea referendumului din Marea Britanie, susţinătorii Brexit-ului sunt conduşi cu un singur punct de membrii campaniei care militează pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană, arată cel mai recent sondaj de opinie efectuat de YouGov.

40% dintre britanicii chestionaţi s-au declarat în favoarea menţinerii statutului de membru UE, în timp ce 39% dintre respondenţi au spus că vor vota pentru părăsirea blocului comunitar, relatează Reuters. Aproximativ 16% dintre cei chestionaţi erau indecişi, iar 5% nu intenţionau să voteze la referendum.

Sondajul a fost efectuat în perioada 12-14 aprilie, pe un eşantion de 3.371 de cetăţeni britanici. Sondajele anterioare ale YouGov indicau un avantaj mediu de două puncte procentuale pentru tabăra care susţine rămânerea Marii Britanii în UE.

Argumente pro- şi contra

Campania pro-UE are şi dezavantajul că în calitate de sprijinitoare a statu-quo-ului se bazează în special pe argumente negative, cum ar fi riscurile pe care le-ar prezenta ieşirea şi deci teama de necunoscut, ceea ce i-a atras din partea lui Vote Leave porecla de "Campaign Fear - Campania Teamă".

Campania anti-UE are câteva teme preferate, între care migraţia, susţinând că Marea Britanie poate controla afluxul de persoane venite din celelalte state ale Uniunii - foarte ridicat în ultimii ani, inclusiv din România - numai prin părăsirea ei. 

Dezavantajul taberei OUT este că nu poate oferi o imagine clară a statutului post-părăsire, modelele norvegian şi elveţian fiind nepotrivite în comparaţie cu o ţară de dimensiunile Regatului Unit. 

În campanie intevin însă factori perturbatori, cum ar fi de pildă gradul de încredere în persoana premierului Cameron, care este văzut ca principalul purtător de cuvânt al taberei pro-UE. 

Recentele dezvăluiri din afacerea Panama Papers în care s-a s-a aflat că liderul britanic a fost beneficiarul unui fond de investiţii off-shore a avut efecte negative asupra popularităţii sale şi implicit asupra sprijinului pentru rămânerea în UE. 

Există pericolul pentru tabăra pro-UE din care face parte majoritatea clasei politice şi a oamenilor de afaceri ca referendumul din 23 iunie să fie văzut de mulţi alegători ca un test de popularitate pentru actualul guvern sau chiar pentru premierul Cameron.

Este prea devreme pentru a face pronosticuri: la precedentul referendum din 1975 privind rămânerea Regatului Unit în ceea ce pe atunci se numea Comunitatea Economică Europeană campania electorală a început cu un avans în sondaje de 2 -1 în favoarea taberei anti-UE în timp ce votul a confirmat rămânerea cu un raport de 2 - 1.  

Milioane ascunse finanţează dezbaterile despre viitorul Marii Britanii în Uniunea Europeană

Susţinătorii rămânerii sau ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană au apelat la sprijinul financiar al unor companii, bănci sau persoane, iar mărimea contribuţiilor acestora ar putea să nu fie niciodată cunoscută, relatează Bloomberg.

Organizaţii rivale au intrat într-o cursă de consolidare a poziţiilor înainte de luna aprilie, când Comisia Electorală va selecta cine va fi ”conducător de campanie” pentru fiecare tabără. Desemnarea este însoţită de fonduri de stat în valoare de 600.000 de lire sterline (865.000 dolari), spoturi gratuite în media, precum şi cheltuieli de până la 7 milioane de lire sterline, pe parcursul unei campanii de 10 săptămâni.

Problema este că fiecare parte a atras sume de ordinul milioanelor de lire sterline din partea unor donaturi, între care Goldman Sachs Group, JPMorgan Chase şi fondatorii de fonduri de hedging Crispin Odey şi David Harding, iar majoritatea banilor au venit înainte de 1 februarie, dată după care donaţiile de peste 7.500 de lire trebuie declarate.

”Trebuie să ştim cine dă banii şi cine încearcă de influenţeze dezbaterile. Suntem îngrijoraţi de veniturile nedeclarate, pentru că perioada reglementată este prea scurtă”, a spus Darren Hughes, director adjunct al Electoral Reform Society, care cere schimbarea sistemului de vot.

Comparativ cu Statele Unite, alegerile din Marea Brtianie sunt constrânse de controlul asupra transmisiilor media. Cu banii de campanie sunt finanţate chioşcurile electorale, panourile, promovarea prin poştă, call centerele şi publicitatea digitală. Istoria arată că bugetele de campanie mai mari pot face diferenţa.

În votul din 1975 pentru Piaţa Comună, precursoarea UE, campania susţinătorilor a atras fonduri de 15 milioane de lire sterline, iar oponenţii numai 1 milion de lire sterline, a explicat Tim Bale, profesor de politică la Queen Mary University din Londra. Acest fapt a contribuit la înclinarea balanţei în favoarea Pieţei Comune, în proporţie de 67%.

Cheltuirea din timp a banilor este esenţială, a arătat Bale. ”Banii care vor face diferenţa la referendum sunt bani angajaţi deja şi probabil deja cheltuiţi”, a spus Bale.

Organizaţia cu cele mai mari şase să câştige statutul de conducător de campanie pentru tabăra pro-UE, Britain Stronger in Europe (Marea Britanie mai puternică în Europa), a atras deja contribuţii mari.

Condusă de Stuart Rose, fost preşedinte al Marks&Spencer, Britain Stronger in Europe a obţinut încă de anul trecut finanţare din partea lui David Sainsbury, al cărui străbunic a înfiinţat reţeaua de supermarketuri J Sainsbury.

David Harding, fondatorul fondului de hedging Winton Capital Management, cu active de 30 de miliarde de dolari, a contribuit la rândul său cu fonduri la sfârşitul anului trecut, şi a devenit co-trezorier.Atât Sainsbury cât şi Harding au refuzat să comenteze.

Bănci americane mari au donat la rândul lor fonduri, îngrijorate că exit-ul Marii Britanii din UE ar putea să le afecteze activităţile din Londra.

Goldman Sachs a donat 500.000 de lire sterline, iar directorii din Londra ai băncii au susţinut public campania de rămânere în UE.

JPMorgan a contribuit cu 500.000 de dolari, iar Morgan Stanley a donat la rândul ei o sumă formată din şase cifre, potrivit unei persoane apropiate situaţiei. Reprezentanţii JPMorgan şi Morgan Stanley au refuzat să comenteze.

Conducătorii de campanie vor depune primele rapoarte de cheltuieli la sfârşitul lunii aprilie, în conformitate cu cerinţele Comisiei Electorale, a spus purtătorul de cuvânt James McGrory.

El a refuzat să spună dacă organizaţia va dezvălui donaţiile primite înainte de data de 1 februarie. Ceea ce se ştie este că tabăra Stronger in Europe are suficienţi bani pentru a angaja 70 de oameni şi strategi de marcă. Între aceştia se află Jim Messina, care a condus campania de realegere a preşedintelui american Barack Obama, în 2012, şi l-a consiliat pe premierul britanic David Cameron în victoria de anul trecut.

Finanţarea grupurilor pro-Brexit care concurează pentru conducerea campaniei este neclară.Vote Leave, campania susţinută de primarul Londrei, Boris Johnson, şi mai mulţi membri influenţi ai Partidului Conservator, pare să fi atras cei mai mulţi bani.

În această campanie au fost atraşi lideri de afaceri bogaţi, care au finanţat anterior Partidul Conservator, între aceştia managerul fondului de hedging Odey şi Peter Cruddas, fondatorul firmei CMC Markets.

Cruddas a declarat în noiembrie anul trecut, pentru Financial Times, că a donat 1 milion de lire pentru Vote Leave, el anticipând că grupul va atrage 20 de milioane de lire.

Directorul Vote Leave, Dominic Cummings, a refuzat să comenteze câţi bani a atras campania. Între facţiunile care susţin Brexit, numai Leave.eu, grup înfiinţat de Arron Banks, finanţator al formaţiunii UKIP, a dezvăluit aranjamentele de finanţare, estimând că va atrage 3,5 milioane de lire până la sfârşitul lunii martie.

Comisia Electorală a promis o mai mare transparenţă referitoare la contribuţiile pentru viitoarele scrutinuri, după ce votanţii au respins independenţa Scoţiei la referendumul din 2014.

La referendumul din 23 iunie, miza este mai mare. Premierul David Cameron a spus că decizia privind apartenenţa la UE este ””una într-o generaţie”, dar traseul banilor de campanie este mai opac ca oricând.

Avertismentul Franţei

Ministrul economiei din Franţa, Emmanuel Macron, le-a spus celor ce fac campanie pentru ieşirea Marii Britanii din UE că se înşeală dacă ei cred că vor putea încheia o înţelegere comercială cu restul Uniunii fără să contribuie la bugetul comunitar, transmite Reuters.  

Într-un interviu pentru Financial Times, Macron a declarat că Regatul Unit ar putea ajunge la un acord comercial similar celor cu Elveţia şi Norvegia, dar tot ar trebui să contribuie la bugetul UE şi nici aşa nu va primi automat acces deplin la piaţa unică.  

"Cred că este o mare greşeală", a spus acesta despre tabăra pro-Brexit care argumentează ca Londra va negocia acelaşi tip de acord cu UE dacă pleacă.  

"Cel mai bun acord comercial este cel pe care îl are, mai ales cel pe care tocmai l-a renegociat cu restul UE", a adăugat ministrul francez.  

"Desigur, se poate renegocia un aranjament comercial, acest acord va fi mai puţin favorabil Regatului Unit decât dacă ar fi membru al clubului".  

Macron a spus şi că Marea Britanie se va confrunta cu volatilitate între referendumul din iunie şi momentul implementarii oricărui acord comercial, ceea ce ar putea dura un an sau doi.