BCE nu mai acceptă obligaţiuni elene de stat ca garanţii pentru împrumuturi bancare

Ianis Varoufakis, noul ministru de Finanţe al Greciei, se va întâlni astăzi cu omologul său german, Wofgang Schauble

Banca Centrală Europeană a decis să nu mai accepte obligaţiuni de stat ale Greciei ca garanţiei pentru a acorda împrumuturi băncilor elene, care depind în mare măsură de credite de la BCE pentru a obţine lichiditate.

Demersul noului Guvern de la Atena pentru renegocierea condiţiilor de rambursare a datoriilor în valoare de 195 de miliarde de euro către UE şi FMI a atras o consecinţă gravă pentru grupurile bancare elene. Banca Centrală Europeană a decis că nu le mai permite acestora să ofere obligaţiuni guvernamentale drept garanţii pentru credite, limitând astfel drastic accesul băncilor la finanţarea ieftină de la BCE. 

Multe dintre băncile greceşti, puternic expuse la datoria publică a ţării, depindeau în mare măsură de împrumuturile de la BCE pentru a-şi acoperi nevoia de finanţare, accesul lor pe pieţe şi la credite interbancare fiind restricţionat de dobânzile uriaşe cerute din cauza gradului ridicat de risc pe care îl prezintă. 

Obligaţiunile guvernamentale elene sunt cotate cu rating nerecomandat investiţiilor - „junk” - de toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară, Moody`s, Fitch şi Standard & Poors. Băncile care se împrumută la BCE nu pot depune garanţii obligaţiuni junk, însă instituţia a făcut această concesie în cazul Greciei în urmă cu doi, pe când instituţia era condusă de Jean-Claude Trichet. Măsura a făcut parte din „programul-bakooza” de salvare a Greciei de la intrarea în incapacitate de plată, în contextul în care întregul sistem bancar era în pragul colapsului în primul rând din cauza expunerii pe care băncile comerciale o au la datoria publică a ţării. 

Una dintre condiţiile puse de BCE pentru a acorda acest sprijin Grecia a fost ca guvernul de la Atena să respecte programul de bailout convenit cu creditorii internaţionali.

"Decizia Consiliului Guvernatorilor se bazează pe faptul că nu se poate presupune în acest moment că revizuirea programului va fi îndeplinită cu succes", se arată într-un comunicat al BCE.

În aceste condiţii, banca centrală a Greciei va trebui să furnizeze băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie, prin accesarea facilităţii de finanţare de urgenţă. Prin acest program, împrumuturile sunt mai scumpe şi sunt oferite de banca centrală a Greciei, nu direct de către BCE.

Guvernanţii de la Atena şi-au schimbat retorica fermă care a cauzat tensiuni săptămâna trecută în Europa şi au anunţat că, de fapt, nu vor ca UE şi FMI să şteargă iar o parte din datoria Greciei. În schimb, politicienii de extrema stângă vor acum să preschimbe titlurile de stat pe care le-au vândut în obligaţiuni perpetue, care nu au dată de răscumpărare, şi în obligaţiuni indexate cu creşterea economică.

Prima parte a anunţului făcut de Ianis Varoufakis, noul ministru de Finanţe al Greciei, a avut efect de calmare a creditorilor internaţionali ai Greciei. Atena, a dat ministrul asigurări, nu vrea ca Greciei să i se şteargă iar o parte din datoria externă, aşa cum s-a întâmplat în 2012. De fapt, a continuat Varoufakis, guvernul elen propune un „meniu” de preschimbare a obligaţiunilor suverane vândute de Grecia creditorilor internaţionali. 

Mai exact, Varoufakis, considerat un strălucitor economist cu viziuni de stânga, vrea ca Banca Centrală Europeană (BCE) şi guvernele din zona euro să renunţe la titlurile elene de stat pe care le deţin, urmând să primească în schimb noi titluri, cu scadenţe şi randamente noi. 

Datoria publică a Greciei (% PIB) | Create infographics

Practic, BCE ar urma să primească obligaţiuni perpetue, adică titluri care nu au o maturitate fixă. În schimb, emitentul îi plăteşte întotdeauna deţinătorului de obligaţiuni cuponul - dobânda periodică, fără a fi însă obligat să răscumpere principalul - valoarea nominală a obligaţiunii. 

La rândul lor, obligaţiunile elene cumpărate de guvernele din UE prin fondurile de urgenţă vor fi preschimbate în titluri indexate cu rata de creştere economică a Greciei. În acest caz, emitentul de obligaţiune se angajează să răscumpere obligaţiunea, însă cuponul depinde de performanţa economică a acesteia. Acest tip de obligaţiuni sunt asemănate de economişti cu acţiunile vândute de o companie, a căror valoare creşte sau scade în funcţie de evoluţia acesteia.

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene. Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta. 

„Meniul” de obligaţiuni propus de Varoufakis a fost primit cu entuziasm de pieţe. Euro s-a apreciat cu 1% în raport cu dolarul american. Bursa elenă avea o creştere de 11% la jumătatea şedinţei de tranzacţionare