Analiză. Europa intră în febra alegerilor. Franţa, Olanda şi Bulgaria deschid balul

În Franţa şi în Bulgaria şi Olanda s-a dat startul bătăliei electorale pentru alegeri prezidenţiale şi respectiv legislative importante pentru soarta Uniunii Europene.

Campania în vederea prezidenţialelor din Franţa a intrat în faza clarificărilor la nivelul programelor dar rămâne marcată de incertitudinile legate de candidatura fostului premier de dreapta François Fillon. În urma unei afaceri de nepotism, omul pe care sondajele îl considerau acum câteva luni victorios s-ar putea să nu treacă de primul tur de scrutin.

A fost suficient ca o revistă umoristică să publice un articol despre avantajele băneşti avute de soţia şi doi dintre copiii lui François Fillon la ora la care acesta îşi exercita mandatul de deputat, pentru ca încrederea în onestitatea sa să se prăbuşească vertiginos. 68 la sută dintre francezi ar dori ca Fillon să se retragă din cursă. 

Noi acuzaţii au apărut  la adresa lui François Fillon, formulate de site-ul de informaţii Mediapart. Site-ul pretinde că între 2005 şi 2007 François Fillon ar fi încasat o serie de cecuri „oculte“ în calitate de senator. Aceasta în contextul în care şi alţi senatori beneficiau de acelaşi mecanism, ei dispuneau de 7500 de euro lunar pentru remunerarea asistenţilor, sumele nefolosite ar fi trebuit să rămână în trezoreria Senatului, dar unii senatori le recuperau sub formă de cecuri... Acest sistem s-a perpetuat între 2003 şi 2014 când a fost întrerupt de justiţie.

Marin Le Pen vrea Frexit

Lidera extremei dreapta din Franţa Marine Le Pen şi-a lansat oficial campania pentru alegerile prezidenţiale din luna aprilie, atacând, duminică, Uniunea Europeană, imigraţia şi islamul radical. Într-un mesaj amintind de cel care l-a adus la Casa Albă pe preşedintele american Donald Trump, Le Pen a spus în faţa suporterilor în oraşul estic Lyon că va pune Franţa înainte de toate. 

Ea a avertizat că va convoca un referendum pentru ieşirea Franţei din Uniunea Europeană, pe care a numit-o „un coşmar”. Programul lui Marine Le Pen mai cuprinde ieşirea din Zona Schengen, ieşirea de comandamentul integrat al NATO. Sondajele de opinie sugerează că lidera de extremă dreapta va obţine destule voturi pe 23 aprilie pentru ajunge în turul doi de scrutin, dar că poate fi învinsă în turul al doilea. Potrivit sondajelor Fançois Fillon riscă să fie devansat de candidaţii stângii, de Emmanuel Macron sau chiar de Benoît Hamon.

Holograma Mélenchon

Unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din Franţa, Jean-Luc Mélenchon şi-a lansat campania electorală folosindu-se de o hologramă. Politicianul, reprezentant al stângii radicale, a urcat pe scena din Lyon în timp ce imaginea sa tridimensională vorbea simultan publicului susţinător adunat la peste 500 de kilometri, în Paris. 

Mélenchon promovează folosirea tehologiei de ultimă generaţie, considerând-o o parte importantă a „revoluţiei cetăţenilor”. Şi-a lansat campania electorală folosindu-se de o hologramă. Politicianul, reprezentant al stângii radicale, a urcat pe scena din Lyon în timp ce imaginea sa tridimensională vorbea simultan publicului susţinător adunat la peste 500 de kilometri, în Paris. Mélenchon promovează folosirea tehologiei de ultimă generaţie, considerând-o o parte importantă a „revoluţiei cetăţenilor”.

FOTO AFP 

Globalizarea, proiectul european şi Rusia

Globalizarea, proiectul european şi Rusia sunt temele care divizează acum mai mult ca niciodată candidaţii la alegerile prezidenţiale din Franţa, consider  Bertrand Badie, profesor specializat în politică internaţională la Universitatea Sciences Po din Paris.

Trei dintre candidaţii la scrutinul ce se va desfăşura în aprilie-mai sunt exponenţi ai curentelor tradiţionale ale vieţii politice franceze, care astăzi se reconstruiesc în jurul unui pol al identităţii naţionale şi reticent faţă de globalizare şi de aprofundarea integrării în UE, aceştia fiind independentul cu orientare de stânga Jean-Luc Mélenchon, candidatul dreptei (partidul Republicanii) François Fillon, şi lidera extremei drepte, Marine Le Pen, explică Bertrand Badie. 

El îi remarcă la cealaltă extremă pe Emmanuel Macron, un independent care se declară de centru, dar pare mai degrabă de dreapta, şi pe Benoît Hamon, candidatul Partidului Socialist, amândoi poziţionându-se deschis în favoarea globalizării şi Uniunii Europene.

Dar în cazul alegerilor din Franţa, candidaţii care susţin reafirmarea identităţii naţionale, concretizată şi în consolidarea suveranităţii şi a valorilor naţionale tradiţionale, ameninţate de globalizare şi de adâncirea integrării europene, susţin de asemenea o apropiere de Rusia, sau cel puţin mai multă cooperare cu aceasta. 

Francois Fillon — dacă va rămâne totuşi candidat în urma scandalului privind locurile de muncă fictive ale soţiei sale — pare într-o oarecare măsură antiamerican sau măcar doreşte mai multă autonomie a Parisului faţă de Washington. Însă în cazul său apare acelaşi fenomen observat la Donald Trump, şi anume că odată cu o abordare mai naţionalistă preşedintele rus Vladimir Putin devine mai frecventabil, consideră analistul intervievat de France Presse. 

Candidaţii care sunt mai degrabă favorabili globalizării continuă să joace pe cartea deschiderii către Europa, cum este cazul lui Emmanuel Macron. În ce-l priveşte pe Benoît Hamon, acesta nu se prezintă ca un susţinător fervent al proiectului european, dar nici nu se manifestă împotriva UE, conştient fiind că astfel s-ar apropia de modelul Brexitului, pe care în niciun caz nu-l agreează. 

În schimb, în tabăra candidaţilor anti-globalizare, Jean-Luc Mélenchon şi Marine Le Pen, reflexul antieuropean este evident. Astfel, în timp ce Le Pen pledează deschis pentru ieşirea Franţei din UE şi din zona euro, Mélenchon doreşte o renegociere a tratatelor cu UE pentru a repatria la Paris prerogative transferate Bruxelles-ului.

Populiştii din Olanda nu-s de neglijat

Pe 15 martie vor fi alegeri legislative importante şi în Olanda .Votul va determina dacă populistul de extremă dreapta Geert Wilders şi partidul său vor ajunge să formeze un guvern, deşi cele mai multe partide politice au declarat că nu vor guverna alături de aceştia. Wilders a cerut un referendum olandez cu privire la ieşirea din UE, închiderea graniţelor ţării şi "de-islamizarea" vestului.

 Partidul Libertăţii a lui Wilders ar putea câştiga 28 de locuri în Camerade 150 de membri, mai mult decât cei 27 estimaţi pentru Partidul Liberal al prim-ministrului Mark Rutte, conform unui sondaj Ipsos. Cu toate acestea, populismului lui Wilders ar putea avea limitele lui. Acelaşi sondaj a arătat că doar 34% dintre alegători doresc un referendum cu privire la ieşirea Olandei din UE.

În Bulgaria, plouă cu promisiuni 

În Bulgaria, partidul Socialist Bulgar şi-a prezentat duminică programul pentru alegerile parlamentare anticipate, programate în luna mai, transmite Reuters. Pe listă figurează accelerarea creşterii economice şi lupta împotriva corupţiei.

Socialiştii promit o creştere economică de 12% în următorii patru ani. În trimestrul al treilea din 2016, faţă de perioada corespunzătoare din 2015, Bulgaria a înregistrat o creştere de 3,4%. 

O altă promisiune electorală este o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai. Peste un sfert din cei 7,2 milioane de bulgari trăiesc sub limita sărăciei. Partidul socialist intenţionează să impoziteze cu 20% salariile de peste 120.000 de leva (circa 61.000 de euro) anual, facilităţi fiscale pentru tinerii întreprinzători şi credite cu dobândă zero pentru familiile tinere care doresc să îşi cumpere locuinţe. 

În ceea ce priveşte corupţia, Kornelia Ninova, prima femeie la conducerea partidului socialist, a declarat la cel de-al 49-lea congres al partidului că „mafia, corupţia şi modelul greşit de tranziţie au propriul stat paralel“. „Vom închide acest stat paralel“, a afirmat ea. 

În privinţa politicii externe, Ninova declarase vineri că, dacă partidul său câştigă alegerile, Bulgaria va cere ridicarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei. 

Partidul de centru-dreapta GERB, cotat de un sondaj recent realizat de Gallup International aproape la egalitate cu socialiştii, şi-au prezentat propria ofertă vineri. Alegătorilor li s-a promis creşterea salariului mediu cu 50% în următorii patru ani, până la nivelul de 1500 de leva (peste 750 de euro la cursul actual), dublarea salariilor profesorilor şi menţinerea impozitării firmelor la nivelul actual de 10%.