Ambasadorul Ucrainei în România se declară „surprins că se pune în balanţă soarta întregii ţări de personalitatea Iuliei Timoşenko”
0
Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, s-a declarat surprins de „atenţia profundă acordată personalităţii Iulia Timoşnko”. Miercuri dimineaţă, în timp ce Parlamentul de la Kiev amâna votul privind o serie de reforme-cheie, care reprezintă o condiţie pentru semnarea acordului de asociere şi liber schimb între Ucraina şi UE, ambasadorul dădea la Bucureşti asigurări că „drumul Ucrainei către integrarea europeană este ireversibil”.
Într-o conferinţă pe tema viitorului european al Ucrainei, mai exact în contextul în care ţara a anunţat că va semna un acord de asociere şi liber schimb cu UE la summitul care va avea loc la sfârşitul acestei luni la Vilnius, ambasadorul ucrainean la Bucureşti, Teofil Bauer, a vorbit despre determinarea Ucrainei de a-şi menţine traiectoria europeană, adăugând că integrarea nu presupune în niciun caz o piedică în calea consolidării şi a dezvoltării relaţiilor bilaterale cu Rusia.
Declaraţiile ambasadorului au venit cu puţin timp înainte ca o comisie specială din Rada de la Kiev a decis să amâne votul privind adoptarea unui set de legi-cheie pentru reformarea Justiţiei. Una dintre aceste legi vizează permiterea ca deţinuţii din Ucraina să poată fi transportaţi în străinătate pentru a primi îngrijiri medicale în cazul în care medicii recomandă acest lucru.
Practic, această lege ar permite transportarea fostului premier devenită astfel condiţie pentru semnarea acordului de asociere la summitul de la Vilnius, care va avea loc pe 28-29 noiembrie.
Mai mult, faptul că unul dintre avocaţii Iuliei Timoşenko a fost reţinut marţi de poliţia ucraineană a fost etichetat de susţinătorii fostului premier drept o încercare de a împiedica eforturile pentru eliberarea acesteia.
Principalele declaraţii făcute de ambasadorul Teofil Bauer în cadrul conferinţei “Summitul Uniunii Europene de la Vilnius: Perspectivele Ucrainei”, organizată de Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu” al Intitutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului
Despre intenţia Ucrainei de a semna acordul de asociere şi liber schimb cu UE
Cursul spre Europa iniţiat de preşedintele Viktor Ianukovici este susţinut de majoritatea populaţiei, iar asta nu este deloc întâmplător, aspiraţia către o viaţă mai bună este una perfect normală. Cu fiecare oră, numărul celor care susţin integrarea creşte, iar acum a ajuns la peste 50%.
Azi, în Ucraina se realizează reforma Justiţiei şi a procuraturii, toate reformele se realizează cu un singur scop, acela al apropierii de acele criterii pentru semnarea acordului de asociere cu UE.
Suntem conştienţi că Ucraina încă are multe de realizat pentru a se apropia de cerinţele UE. Important nu este când vor fi realizate acestea, ci faptul că există voinţa politică pentru realizarea lor.
Toate nivelurile puterii din România susţin integral speranţele europene ale Ucrainei. Sunte recunoscători pentru această susţinere, iar asta a condus la îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.
Exemplul României, membru nou al Uniunii Europene, este unul important pentru noi.
Ucraina este interesată de dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu cel mai puternic vecin al nostru, iar semnarea acordului de asociere şi calea către integrare nu trebuie să fie un obstacol pentru asta. Ţările noastre sunt unite de faptul că avem interese comune, iar integrarea noastră în UE nu va influenţa negativ dezvoltarea relaţiilor bilaterale.
Cursul de integrare europeană este ireversibil pentru Ucraina, chiar în acest moment are loc o şedinşă în Radă pentru examinarea cazului Timoşenko, un caz care se va rezolva în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene.
Ucraina este consecventă în politica sa externă, inclusiv în ceea ce priveşte România, nu o dată am subliniat transparenţa şi disponibilitatea noastră de a discuta problemele moştenite din istorie. Probleme existente, care se amână din an în an, dar vreau să subliniez disponibilitatea Ucrainei de a soluţiona aceste probleme în interesele ambelor ţări.
Nu avem probleme în relaţiile noastre bilaterale care nu ar putea fi rezolvate, pur şi simplu este necesară o intensificare a dialogului.
Partea românească a acordat toată susţinerea pentru traseul european al Ucrainei, la toate palierele de putere, prin declaraţiile ministrului Titus Corlăţean, ale preşedintelui Băsescu, la nivelul ambelor camere parlamentare.
Am primit scrisori de susţinere de la cercurile de afaceri, antreprenori, de la comunitatea ucraineană din România şi a tuturor părţilor cointeresate de aderarea Ucrainei.
Din punct de vedere geografic, cultural, economic, Ucraina este deja o ţară europeană, dar semnarea va formaliza acest statut.
Despre minoritatea română din Ucraina, regiunile Cernăuţi şi Odessa
Ucraina şi astăzi depune eforturi consecvente pentru a asigura necesităţile tehnice pentru păstrarea identităţii culturale a minorităţii române din Ucraina. Nu sunt doar cuvintele mele, sunt rezultatele constatate de grupul comun de analiză a minorităţilor din Ucraina. Cu siguranţă că perspectivele europene ne vor impune noi cerinţe pentru respectarea drepturilor minorităţilor. Cunoaştem cerinţele acelea, iar asta ne face conştienţi de faptul că ne aşteaptă noi eforturi în acest sens.
Atitudinile în Ucraina şi în România la nivel legislativ pentru respectarea drepturilor minorităţilor sunt diferite. Această divergenţă se explică prin faptul că nu găsim un punct comun pentru a asigura respectarea drepturilor minorităţilor.
Pentru că în Ucraina problemele minorităţilor se rezolvă la nivel central, cu finanţare de la bugetele central şi locale. În România, cheltuielile sunt canalizate prin Uniunea Ucrainenilor din România. În Cernăuţi există 74 de şcoli cu predare integrală în limba română. În localităţile unde predomină o minoritate, consiliile adoptă decizii prin care limba devine oficială, folosită la redactarea documentelor, la predarea în şcoli. În Ucraina se editează zeci de ziare, posturi de radio şi canale de televiziune, ele asigură traducerea în limbile minorităţilor naţionale.
Ţin, bineînţeles, legătura cu minoritatea ucraineană din România, şi ei vor aceleaşi lucruri, aşa că noi, împreună cu dumneavoastră, avem mult de lucru.
Despre cazul Iuliei Timoşenko
Mă surprinde o atenţie atât de profundă pentru o personalitate şi faptul că se pune în balanţă soarta întregii ţări de această personalitate. Sunt convins că se va găsi o soluţie care coincide la maximum cu cerinţele europene. În Ucraina, puterea legislativă supremă este Parlamentul şi doar el poate decide soluţia. Acest caz nu trebuie să influenţeze în mod esenţial cursul de integrare.
Despre colaborarea la nivelul teritoriilor din jurul graniţelor româno-ucrainene
În ultimul an am semnat două acorduri interguvernamentale, iar alte patru sunt pregătite pentru semnare la acelaşi nivel. Părţile lucrează şi la un acord care va simplifica toată colaborarea transfrontalieră. Este un proiect de acord pentru traficul mic, este gata de semnare. Presupune eliminarea plăţilor pentru vize şi un acord pentru controale comune la punctele de trecere a frontierei.
Practic, cei care trec nu vor mai trece prin două controale vamale, ci prin unul singur, comun, efectuat de reprezentanţi români şi ucraineni. Acordul de mic trafic vizează persoanele care locuiesc în zonă, la o distanţă de până la 30 de kilometri de graniţă. Acestea vor putea trece liber. Ucraina a semnat deja astfel de acorduri cu Polonia, Slovacia şi Ungaria, acum a venit rândul României.
Despre dependenţa de gazele ruseşti
Câştigarea independenţei energetice a devenit o prioritate a doua zi după câştigarea independenţei statului. Asta pentru că Ucraina a moştenit din start mai multe sfere industriale care consumă foarte multă energie, inclusiv gaze, care atunci erau foarte ieftine.
Practic, consumul populaţiei poate fi asigurat cu 18-19 miliarde de metri cubi de gaze, însă industria trebuie, din păcate, să funcţioneze cu gaze importate.
Cea mai mare sarcină a actualei puteri este diversificarea surselor de energie. Ucraina a făcut deja eforturi în acest sens, recent a semnat un acord cu Chevron pentru explorarea şi exploatarea resurselor de gaze de şist, în care Ucraina dispune de mari rezerve. Guvernul face tot posibilul să minimizeze aspectele negative ale eploatării gazelor de şist.
Indiferent cât durează până când aceste resurse vor putea fi exploatate comercial, Ucraina este hotărâtă să continue cu acest demers. Principală este modernizarea industriei pentru diminuarea dependenţei de gazele de import.
Despre intenţiile cu privire la aderarea la uniunea vamală eurasiatică
Localizarea geografică unică în Europa face ca Ucraina să reprezinte un interes atât de mare, inclusiv în ce uniune se va afla. Însă sub nicio formă integrarea europeană nu va influenţa relaţia cu uniunea vamală eurasiatică, în măsura în care asta urmăreşte interesele Ucrainei.
Aceleaşi probleme s-au pus şi când Ucraina a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului. Pentru că economia ucraineană a fost nevoită să acţioneze în asemenea condiţii, şi-a creat imunitatea de a rezista la orice impact.
CITEŞTE MAI MULT
Uniunea Europeană este gata să parafeze Acordul de Asociere cu Republica Moldova
VIDEO Preşedintele Băsescu, la Consiliul European: I’m always back!
Se încarcă comentariile...
