Alegeri parlamentare în Muntenegru. Poliţia a arestat 20 de sârbi suspectaţi că plănuiau atacuri motivate politic

Poliţia muntenegreană a arestat 20 de sârbi suspectaţi că pregăteau atacuri motivate politic pentru duminică, în timpul alegerilor parlamentare, care ar putea să stabilească dacă acest mic stat balcanic îşi continuă calea spre Occident sau se întoarce spre Rusia, aliatul său tradiţional, relatează The Associated Press.

Premierul Milo Djukanovici se confruntă cu cea mai puternică provocare din ultimul sfert de secol, de când se află la putere, în contextul în care sondaje dinaintea scrutinului preconizau cele mai strânse rezultate de când Muntenegrul şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia vecină, în urmă cu un deceniu.

Partidul Democratic al Socialiştilor înfruntă la urne un mănunchi de formaţiuni proruse şi prosârbe, aflate în opoziţie, care resping ferm politicile prooccidentale ale Guvernului, dar mai ales aderarea sa la NATO.

Şeful poliţiei Slavko Stojanovic a declarat că cele 20 de persoane, arestate în noaptea de sâmbătă spre duminică, au venit din Serbia, plănuiau să facă rost de arme automate şi să atace instituţii de stat, poliţia şi eventuali oficiali ai statului, după scrutin.

El a precizat că suspecţii au fost acuzaţi de „crearea unei organizaţii criminale şi terorism“. Un sârb este în continuare în libertate, a anunţat şeful poliţiei, fără să ofere alte detalii.

Suspecţii au fost aduşi încătuşaţi, cu dube de poliţie, la sediul Procuraturii din Podgoriţa, capitala ţării.

Existau temeri potrivit cărora violenţe ar putea să izbucnească în Podgoriţa, între susţinători ai opoziţiei şi Guvernului, după anunţarea rezultatului alegerilor parlamentare, duminică.

Guvernul a anunţat că hackeri au atacat mai multe site-uri, inclusiv al partidului aflat la putere.

Premierul sârb Aleksandar Vucici a sugerat că arestările ar putea să fie înscenate de Guvernul muntenegrean.„Este o zi ciudată să întâmple toate aceste lucruri, asta este tot ceea ce voi spune“, a declarat Vucici.

Între Occident şi Rusia 

Muntenegrul, o ţară cu 650.000 de locuitori, este profund divizat între susţinătorii şi opozanţii integrării în Occident. Rezultatul alegerilor legislative de duminică poate pune în pericol extinderea NATO şi UE în sud-estul Europei şi se poate dovedi decisiv în încercarea Kremlinului de a redobândi o influenţă strategică în Balcani.

Înainte de votul în vederea alegerii celor 81 de parlamentari, Djukanovici a avertizat că scrutinul va decide dacă Muntenegrul îşi va continua drumul către Occident sau va deveni „o colonie rusă“.

El a declarat în ziua alegerilor că se aşteaptă să obţină o victorie şi să poarte negocieri în vederea formării noii coaliţii de guvernare.

„Mă aştept ca după alegeri Muntenegrul să se îndrepte constant şi dinamic spre obiectivele european şi euroatlantic pe care le are“, a spus el.

O ţară predominant ortodoxă, ca Rusia, Muntenegrul a fost aliatul istoric al Moscovei. Însă după ce s-a desprins de Serbia în 2006, în urma unui referendum, Muntenegrul s-a reorientat puternic către o integrare occidentală.

Moscova se opune aprig extinderii NATO în fostele ţări comuniste est-europene, pe care le consideră parte a „intereselor strategice“ ruse. Occidentul este îngrijorat de influenţa rusă în această regiune, în continuare instabilă, cuprinsă de războaie civile sângeroase în anii '90.

Liderii opoziţiei l-au acuzat pe Djukanovici de corupţie, nepotism şi prost management economic şi susţin că acesta încearcă să-i sperie pe alegători sugerând că ţara va fi cuprinsă de haos în cazul în care va pierde el alegerile.

„Singurul haos va avea loc în Cabinetul lui Djukanovici“, a declarat duminică liderul Frontului Democratic (opoziţie) Andrija Mandici, după ce a votat.

„Eu nu nu mă îndoiesc că opoziţia va arăta că este puternică şi că Frontul Democratic va deveni viitorul cadru al Guvernului muntenegrean“, a apreciat el. „Astăzi (duminică) este ultima zi a domniei de 27 de ani a lui Djukanovici“, a subliniat Mandici.