Adevărul Live: Cocktailul naţionalism - autonomie - revendicări violente = rădăcinile conflictuale europene

În cadrul dezbaterii Adevărul Live, de la ora 11.00, jurnalistul Cristian Unteanu a discutat  cu Ciprian Plăiaşu, jurnalist „Historia”, despre rădăcinile conflictuale europene.

Cristian Unteanu: O hartă sinistră, din păcate foarte aproape de realitate, arată zonele unde rădăcinile conflictuale aduc riscul izbucnirii unor episoade precum Kosovo.

Ciprian Plăiaşu: Harta are foarte multe puncte de adevăr, dar lipsesc unele puncte. Nu sunt zonele din Turcia, alte zone precum cele unde trăiesc minoritari unguri, minoritari polonezi. Lipseşte Scoţia, care organizează anul acesta un referendum pentru independenţa de Marea Britanie, din păcate vedem şi un punct din România, Ţinutul Secuiesc. 

Cristian Unteanu: Ce s-a întâmplat de la 1916 şi discursul lui Lenin despre socialismul victorios până ce bucuria popoarelor minoritare în imperiul ţarist s-au format în state autonome?

Ciprian Plăiaşu: Haideţi să luăm cazul Ucrainei. Ea a reuşit în acel moment să se dividă în patru, regiuni care au avut autonomie şi succes. Şi cu entuziasm real. Apoi, vedem măsuri de o cruzime fără precedent aplicate de bolşevici. 

Cristian Unteanu: Vedem măsuri în tandem ale bolşevicilor. Vedem cum au spus popoarelor: „Vedeţi, veţi avea propriile ţări: Republica Socialistă ...” Apoi, am văzut cum Troţki a dat ordinul pentru eliminarea liderilor acestei perioade de entuziasm. Lenin a dus exterminarea la o scară mult mai amplă. Dar, pentru a cuceri definitiv puterea în zonă, Stalin a început deportările? Ce efect au avut deportările?

Ciprian Plăiaşu: Ele reprezintă un fenomen pe care istoricii îl clasifică într-un fenomen mai larg, mişcarea populaţiei. Când vorbim de migraţii forţate, URSS nu este un caz singular. Stalin a mutat populaţii întregi în diverse alte zone, afducând şi colonizând populaţii care îi erau fidele. A schimbat astfel demografia ţării. Vedem astăzi în Crimeea, altădată hanat tătăresc, o loialitate de 70% faţă de Rusia. 

Şi nu este singurul stat care a făcut acest lucru. Historia va apărea în curând cu o ediţie specială despre Bucovina, un caz comparativ. 

Ciprian Plăiaşu: Pentru Rusia, Crimeea nu reprezintă o miză politică, acolo Rusia mai degrabă va trebui să investească. Economic, adevăratele mize sunt în Ucraina de sud-est, Harkov, Doneţk, zone puternic industrializate. 

Cristian Unteanu: Şi o altă industria cu o reală miză în zonă este cea a armamentului. 

Cristian Unteanu: La sfârşitul Primul Război Mondial, Widroow Wilson scrie cele 14 puncte. Între acestea, un articol rămâne extrem de interesat.

„Există, în acest moment, popoare care nu sunt încă în stare să se conducă singure în condiţiile dificile ale lumii moderne. Dezvoltarea acestor popoare este o misiune sacră a popoarelor civilizatoare”. 

Cât de blestemat a fost acest articol 22 de marii jucători globali în perioada modernă, tocmai pentru că a generat situaţii care se simt şi acum pe suprafaţa planetei şi au cauzat conflicte, care a dat şi mandat Marii Britanii pentru zona Palestina. 

Dacă s-a condamnat acest principiu, cum se poate ca în 2014 să se revină la o formulă care să permită unei populaţii printr-o formulă, fie ea referendum, la punerea sub semmnul întrebării a frontierelor. Pentru că asta se va întâmpla duminică seară, pentru prima dată după Primul Război Mondial. Asta se întâmplă, se pun în discuţie frontierele unui stat. 

Ciprian Plăiaşu: Avem ţări precum Franţa, Imperiul Britanic, care ţineau zone extinse de pe glob sub puterea unui imperiu colonolial. Dacă într-adevăr ne permitem să schimbăm graniţele Europei după bunul plac, atunci tot ce am stabilit după al Doilea Război Mondial cu privire la graniţe este pus în pericol. 

Scoţia urmăreşte cu foarte mare interes ceea ce se întâmplă duminică în Crimeea. Scoţia nu-şi doreşte autonomie, are deja asta în cadrul Marii Britanii. Ea îşi doreşte independenţa. 

Ceea ce se va întâmpla în Crimeea ar putea crea un efect de domino: Catalunia, Ţara Bascilor, Irlanda de Nord, Flandra, zona balcanică abia a fost stabilizată şi asta se simte la nivelul solului, oamenii trec unii pe lângă alţii pe stradă ştiind că celălalt i-a omorât rudele. 

Cristian Unteanu: Se numeşte harta statelor potenţiale. Absolut sinistră şi aceasta, după părerea mea. 

Ciprian Plăiaşu: Franţa ar rămâne la aproximativ o treime.

Cristian Unteanu: Da, este o poveste care circulă de mult timp în Europa. Face deosebire între statele constituite din punct de vedere politic şi state care ar fi reconstruite prin discuţie între populaţia autohtonă şi regiuni. Schimbăm graniţe. 

În măsura în care Ucraina va deveni parte a UE, o vom găsi pe aceasta hartă. Unul dintre marile partide prezente în Euromaidan, Svoboda, este în relaţii foarte bune cu extrema dreaptă europeană. Dar există potenţial. Nimeni nu spune că această imagine trebuie să ducă undeva, dar unii şi-au imaginat că o poate face. 

Ciprian Plăiaşu: UE şi-a propus întotdeauna să unifice toate aceste zone nu într-un mare stat, dar către acea idee de federalizare s-ar fi mers, chiar dacă este una tare complicată. 

Cristian Unteanu: Harta e din 2010, între timp au mai apărut focare separatiste. Harta ne arată însă că se păstrează în memorie nişte experienţe. Atunci când începe o discuţie publică pe hărţi, ne aflăm într-o perioadă de preconflict. Numai atunci se discută hărţi. 

Ciprian Plăiaşu: De cele mai multe dăţi, nu discutăm doar de hărţi, ci şi de ideologii. În Ucraina există patru şcoli de construire a istoriei: sovietică, rusofilă, slavă şi una ucrainofilă. Toate au puncte clare din punct de vedere istoric. 

Sovieticii spun că a existat o translaţie de putere între Rusia Kieveană către Rusia moscovită. Ultranaţionaliştii spun că nu e adevărat, că ei sunt fraţii mai mari ai tuturor. 

Cristian Unteanu: De ce vorbeşte acum din nou de marii eroi reunificatori?

Ciprian Plăiaşu: Din păcate, atunci când există o problemă în societate, când lucrurile nu mai sunt stabile, observăm că mitologiile au o tendinţă de a creşte. Vedem că asta s-a întâmplat şi în Germania lui Hitler. Cât timp a fost Bismark, au urmărit realpolitik, cu capul pe umeri. După Primul Război Mondial, când toate valorile au fost date peste cap, am asistat la o ascensiune a acestor valori mitologice. 

În momente de criză, oamenii îşi amintesc aceste valori din vremuri mai bune. Iar politicienii se folosesc de aceste sentimente populare pentru a creşte în sondaje. Putin a crescut foarte tare în sondaje de la izbucnirea crizei din Ucraina, pentru că acolo situaţia este prezentată precum „întoarcerea unui pământ rusesc la Rusia”. 

Ciprian Plăiaşu: Începând de astăzi, noul număr Historia este la chioşcuri. Este dedicat Războiului Crimeii şi face paralele între conflictul de atunci şi situaţia de astăzi, vă invită să citiţi istoria generalului Avramescu, un persoanj foarte interesant, care a suferit mult din cauza comuniştilor. 

CITEŞTE MAI MULT

INFOGRAFIE Forţele armate ruse de la graniţa cu Ucraina

Sub pretextul unor manevre militare, armata rusă a concentrat trupe în mai multe regiuni situate în vestul ţării.

Tensiuni în Ucraina. Comandantul unei unităţi ucrainene din Crimeea cere ordine precise de la Kiev

Comandantul unei unităţi militare ucrainene din Belbek, în Crimeea, încercuită de forţele ruseşti, i-a sunat joi pe superiorii săi de la Kiev să ceară ordine precise şi a ameninţat că în caz contrar va deschide focul, relatează AFP.

Ambasadorul Rusiei la ONU: „Nu vrem un război cu Ucraina. Europenii şi Washingtonul au încurajat răsturnarea puterii legitime”

Cu doar două zile înainte de referendumul din Crimeea privind alipirea regiunii autonome la Rusia, dialogul liderilor politici pare să nu ajungă la vreun consens. Dacă premierul ucrainean a încercat să lanseze joi un ultim apel părţii ruse la o rezolvare paşnică a conflictului, ambasadorul rus la ONU a acuzat europenii şi Washingtonul că au provocat această criză prin încurajarea „răsturnării puterii legitime din Ucraina”.

O persoană care manifesta în favoarea puterii interimare de la Kiev a fost ucisă în timpul unei demonstraţii la Doneţk

O persoană care participa la o manifestaţie din Doneţk în favoarea unităţii teritoriale a Ucrainei a fost ucisă, joi seară, în timpul confruntărilor cu demonstranţii proruşi, a anunţat recent departamentul local al Ministerului ucrainean al Sănătăţii, informează AFP.

Secretarul de stat al MAE, Bogdan Aurescu, la bordul portavionului american USS George H.W. Bush

Pe fondul crizei din Ucraina, Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice din Ministerul român de Externe  s-a aflat miercuri pe portavionul USS George H.W. Bush, aparţinând forţelor navale ale SUA, aflat în Marea Mediterană.