Întâlnire secretă în Germania între reprezentanţi ai serviciilor de informaţii din Rusia şi SUA. Ce ameninţări a transmis Vladimir Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis Occidentului că este dispus să meargă până la o confruntare nucleară pentru a forţa NATO să stea departe de frontiera Rusiei, potrivit unei note la care jurnaliştii de la publicaţia britanică „The Times“ ar fi avut acces după o întâlnire secretă între reprezentanţi ai serviciilor de informaţii de la Moscova şi Washington care s-a desfăşurat, în secret, în Germania.

Potrivit notelor unui american la o întâlnire între generalii ruşi şi oficialii americani - şi văzută de cotidianul „The Times“, Moscova a ameninţat cu un "spectru de răspunsuri de la nuclear la non-militar" dacă NATO dislocă mai multe forţe în Lituania, Letonia şi Estonia.

Publicaţia britanică notează că Rusia ar fi pe cale de a începe o serie de „acţiuni destabilizatoare” în Estonia, Letonia şi Lituania, menite să constituie o provocare la adresa angajamentelor NATO de apărare comună. Iar aceste acţiuni ar include folosirea unor etnici ruşi locali sau a unor massive atacuri cibernetice.

Ruşii le-au mai transmis americanilor că „orice încercare de recuperare a Crimeii va fi considerată ca un act de război”, situaţie în care Kremlinul va fi gata să-şi utilizeze armele nucleare împotriva Statelor Unite.

Vladimir Putin a mai avertizat SUA că nu va tolera desfăşurarea de forţe NATO în vecinătatea Rusiei  şi că Moscova nu face o diferenţă prea mare între Estonia, Letonia şi Lituania, care sint membre ale Alianţei Nord- Atlantice, şi Ucraina şi celelalte ţări din zona pe care o defineşte ca „spaţiu post-sovietic”.

Cea de-a treia ameninţare, scrie „ Times“ ar fi că „orice încercare a NATO de a furniza asistenţă militară Ucrainei va provoca un „răspuns în forţă” din  partea Rusiei.

Potrivit notelor întâlnirii ce s-ar fi desfăşurat în Germania - şi care au fost văzute de ziarişti de la „The Times“ -generalii ruşi au fost instruiţi asupra mesajului pe care l-au transmis omologilor americani de însuşi ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi au aprobarea preşedintelui Vladimir Putin.

Avertisment la adresa României

Deşi purtătorul de cuvânt al  Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu ar fi făcut asemenea ameninţări, joi, Ministerul rus de Externe a avertizat că România trebuie să fie conştientă de "responsabilitatea" şi de "consecinţele" suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, catalogând drept "periculoase" acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

"Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente", a declarat Aleksander Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe.

"În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas", a atras atenţia Lukaşevici, catalogând drept "periculoase" acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

   Polonezi şi balticii i-au în serios ameninţările

Atât pentru a descuraja o ipotetică incursiune a „omuleţilor verzi“ de tipul celei din Crimeea, cât şi pentru a calma opinia publică, Polonia şi ţările baltice, deopotrivă membre ale NATO şi UE, îşi sporesc bugetele de apărare şi organizează aplicaţii cu participarea militarilor şi echipamentelor din Occident, în special din SUA, scrie AFP.

Avioane de vânătoare NATO staţionează astăzi în ţările baltice şi în Polonia, întărind supravegherea spaţiului lor aerian.

În faţa crizei ucrainene, Varşovia a angajat un efort major. În 2014, bugetul apărării atingea 7,7 miliarde de euro (1,95% din PIB) şi pragul de 2% recomandat de NATO ar urma să fie atins în 2016.

Elicoptere multirol, elicoptere de luptă, sisteme antirachetă, submarine şi rachete de croazieră — comenzile totalizează miliarde de euro. Armata, devenită pe deplin profesionistă în 2010, numără aproximativ 100.000 de soldaţi, cărora li se adaugă 20.000 de membri ai Forţelor Naţionale de Rezervă, create după modelul Gărzii Naţionale americane. Exerciţiile obligatorii au fost instituite pentru rezervişti, iar cooperarea între armată şi organizaţiile paramilitare a fost întărită.

În Lituania, bugetul apărării a crescut de la 0,89% din PIB în 2014 la 1,11% în acest an, ajungând la 425 milioane de euro. La 19 martie, parlamentul a votat în prima lectură restabilirea parţială a serviciului militar obligatoriu. În prezent, armata profesionistă numără 8.000 de persoane, cărora li se adaugă 4.500 de voluntari din organizaţiile paramilitare.

Lituania a cumpărat anul trecut din Polonia rachete portabile sol-aer pentru 34 milioane de euro şi intenţionează să achiziţioneze de asemenea rachete antitanc Javelin americane şi obuziere germane PzH 2000.

Letonia şi-a crescut, de asemenea, bugetul militar, care a atins 1% din PIB în 2015 şi urmează să ajungă la 2% în 2018. Efectivele armatei profesioniste ar trebui să crească de la 4.600, cât numără în prezent, la 6.600 în 2018. Garda Naţională, compusă din rezervişti, numără 8.000 de membri şi vizează să totalizeze efective de 12.000 în 2020.

Elev model al NATO în regiune, Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apărării, sau 412 milioane de euro în 2015. Armata sa numără efective de 3.000 de soldaţi profesionişti, 3.000 de militari în termen şi 1.100 de civili. Liga Apărării (Garda Naţională) numără 15.000 de membri, majoritatea voluntari. La sfârşitul anului 2014, această ţară baltică a achiziţionat din Olanda 44 de vehicule de luptă de infanterie CV90.

În Suedia şi Finlanda, două ţări membre ale UE vecine cu Rusia, dar având statut neutru, unii oameni politici invocă posibilitatea aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Între timp, autorităţile de la Stockholm au anunţat trimiterea unor efective militare în insula strategică Gotland în Marea Baltică.

Suedia cheltuieşte 1,1% din PIB pentru apărare (o cifră datând din 2013). Helsinki şi-a redus cu 2% cheltuielile cu apărarea în 2015, care au scăzut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB.

În acest timp, Norvegia, care a consacrat apărării 1,4% din PIB în 2013, a organizat în nordul ţării, în apropiere de frontiera cu Rusia, un exerciţiu interarme de amploare la care au participat peste 5.000 de persoane. Aceste manevre, cu nume de cod „Joint Viking“, s-au încheiat în momentul în care Rusia începea manevre de amploare de cealaltă parte a frontierei, notează agenţia franceză de presă.