Încotro?

Igor Dodon, Vladimir Voronin şi Renato Usatîi

La 25 de ani, te gândeşti la viitor. În general, însă, nu-l poţi ghici, nici măcar atunci când crezi că-l poţi controla.

Când avea vârsta asta,

... Vladimir Voronin era şeful brutăriei din Ciurleni şi nu se gândea că-ntr-o zi va fi preşedintele unui stat numit Republica Moldova;

... Vlad Filat conducea o societate comercială din Iaşi şi nu se vedea peste un deceniu premier al ţării unde s-a născut;

... Marian Lupu obţinea doctoratul în economie la Academia Plehanov din Moscova şi nu-i trecea prin minte că, peste 3-4 ani, va merge să studieze la Washington şi la Geneva;

... Mihai Ghimpu era juristul unei întreprinderi din Chişinău şi nu anticipa că, peste alt sfert de veac, va fi strâns trei mandate parlamentare;

... Renato Usatâi începea o afacere la Nijni Novgorod, după ce avusese în grijă toate vagoanele restaurant din Republica Moldova, fără a-şi închipui că, 12 ani mai târziu, va decide să achiziţioneze un partid;

... Igor Dodon lucra la Bursa de valori de la Chişinău şi nu lua în calcul intrarea sa, peste cinci ani, în guvern;

... Ruslan Popa studia la Universitatea din Liverpool şi visa că va fi CEO la mai multe companii, dar nu şi că va face politică.

La 25 de ani de la căderea comunismului, liderii enumeraţi mai sus conduc astăzi, în ordine, Partidul Comuniştilor, cel Liberal Democrat, Partidul Democrat, cel Liberal, formaţiunea Patria, Partidul Socialiştilor şi PCR - Partidul Comuniştilor Reformatori.

Toţi şapte le-au vorbit cetăţenilor lor despre un viitor pe care l-ar vrea mult mai previzibil decât ceea ce a trăit fiecare în parte. Pentru trei dintre ei, asta înseamnă Vestul, pentru ceilalţi patru - Estul. Bruxelles versus Moscova - acesta pare să fi fost - din nou! - clivajul principal al alegerilor ţinute pe 30 noiembrie în mica republică de dincolo de Prut. Ca şi în 2010, mandatele câştigate de pro-europeni sunt mai numeroase decât ale pro-ruşilor. Au fost, ce-i drept, nişte modificări: pe locul 1 s-a clasat singurul partid parlamentar nou, cel al socialiştilor lui Dodon, PLDM a rămas pe locul 2, comuniştii au picat de pe prima pe ultima poziţie a podiumului, democraţii şi liberalii au păstrat ordinea de data trecută, iar dacă Patria a fost eliminată din cursă, PCR n-a strâns suficiente voturi cât să treacă pragul.

La 25 de ani, societăţile sunt oare mai sigure în privinţa viitorului lor politic decât indivizii?