Realitatea TV a fost amendată de CNA pentru emisiunea „Jocuri de putere“. Rareş Bogdan: „Indiscutabil că limbajul meu nu avea ce să caute la un post TV“

Rareş Bogdan a recunoscut că nu trebuia să folosească un asemenea limbaj

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a amendat postul de televiziune Realitatea TV pentru două ediţii ale emisiunii „Jocuri de Putere“, moderate de Rareş Bogdan şi ale căror principale subiecte au fost numirea jurnalistei Oana Stănciulescu în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române şi cazul Vintilă Horia.

Membrii CNA au decis în şedinţa din 7 iulie să amendeze Realitatea TV cu suma de 50.000 de lei, pentru ediţiile din 23 februarie şi 17 martie ale emisiunii „Jocuri de Putere“, potrivit News.ro.

Amenda a fost propusă de Monica Gubernat, în cel de-al treilea tur de vot, şi a fost votată în unanimitate de membrii CNA prezenţi la şedinţă – Radu Călin Cristea, Dorina Rusu, Radu Bogdan Herjeu, Gabriel Tufeanu, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Lorand Turos şi Florin Gabrea.

Emisiunea ˜„Jocuri de putere“ s-a aflat pe ordinea de zi în mai multe şedinţe CNA, încă din luna martie, şi a dus de două ori la „spargerea cvorumului“, după ce Monica Gubernat, respectiv Valentin Jucan, au părăsit sala.

„Dacă nu dăm astăzi un vot, această emisiune se duce în neant, deci iese din cele şase luni. S-au dus lupte şi s-au consumat energii teribile. Eu n-am mai cunoscut, de când sunt în CNA, atât de multe strategii, şmecherii, tertipuri de toate felurile pentru a amâna un vot pe această emisiune“, a spus Radu Călin Cristea, citat de agenţia de presă. 

Pe 19 aprilie, Rareş Bogdan a admis, într-o audiere la CNA, că limbajul său din emisiunea difuzată în 17 martie, în care a vorbit despre scrisoarea de protest a unor intelectuali din ţară şi din străinătate faţă de numirea jurnalistei Oana Stănciulescu în CA al TVR, „nu avea ce să caute la un post de televiziune“.

În timpul emisiunii, au fost arătate fotografiile mai multor semnatari, care au fost numiţi „slugoi“ şi „râme“.

„Indiscutabil că limbajul meu legat de râme, chiar dacă sunt necesare, când plouă, nu avea ce să caute la un post de televiziune. Sigur că afirmaţia mea «vă bate Dumnezeu, nenorociţilor» putea fi «vă protejează Dumnezeu». Astea mi le asum ca fiind clar un limbaj radical care nu îşi avea locul pe un post de televiziune din România, local, central, generalist sau de ştiri. Dar cam atât îmi asum din tot ceea ce s-a spus aici“, a declarat Rareş Bogdan în timpul audierii.

El a adăugat că, deşi a fost avertizat că dezbaterile pe legea 217, „aşa-numita lege antilegionară“, iar apoi pe cazul Vintilă Horia îi vor aduce „doar neplăceri“, a considerat că atât timp cât Parlamentul României nu a organizat această dezbatere, era „cât se poate de normal“ ca dezbaterea să aibă loc sub egida Academiei, a Institutului Elie Wiesel sau a unei televiziuni din România.

Articolele din Codul Audiovizualului încălcate de Realitatea TV

Articolul 3.2 din Legea audiovizualului prevede că toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

Articolul 30 din Codul de reglementare a audiovizualului, potrivit căruia furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.

Articolul 34.1 din Cod, potrivit căruia orice persoană are dreptul la propria imagine, dar şi în baza articolului 40, alineatele 1,2,3 din Cod. „În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a- şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt“, arată articolul.

La alineatul 2, articolul prevede că moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile. 

„Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă“, arată acelaşi articol, la alineatul 3.

Articolul 64.1, alineatele a şi b din Cod, potrivit căruia, în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să asigure o distincţie clară între fapte şi opinii, precum şi informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

Articolul 66.1, alineatul a. „În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică“, arată articolul.

„În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii“, arată articolul 67, ale cărui prevederi au mai fost încălcate.