INTERVIU VIDEO Care crede Virgil Ianţu că este motivul pentru care românii ajung să nu-şi mai iubească ţara

INTERVIU VIDEO Care crede Virgil Ianţu că este motivul pentru care românii ajung să nu-şi mai iubească ţara

Virgil Ianţu FOTO Dorin Constanda

Realizatorul TV Virgil Ianţu (46 de ani) a vorbit despre problemele societăţii actuale, cu precădere din sistemul educaţional, şi despre „revoluţia culturală“ pe care vrea să o facă prin intermediul emisiunii „Câştigă România“, difuzată de postul public de televiziune.

Ştiri pe aceeaşi temă

Virgil Ianţu a fost invitat în studioul Adevărul Live, unde a explicat de ce emisiunea de cultură generală „Câştigă România“ a prins la pubic şi a atras atenţia inclusiv producătorilor americani şi de ce este nevoie de un astfel de program pe micile ecrane. De asemenea, îndrăgitul prezentator a vorbit despre problemele din sistemul de învăţământ, dar şi din zona culturală şi a încercat să ofere un răspuns la întrebarea „ce e de făcut?“.

Sezonul doi al emisiunii „Câştigă România“ este difuzat la TVR 2 de luni până joi, de la ora 20.00, iar pe pagina de Facebook a programului există şi un concurs: „Câştigă o carte, câştigă România“.

 „Adevărul“: Care crezi că sunt atuurile emisiunii care îi atrag pe telespectatori?

Virgil Ianţu: „Câştigă România“ a venit într-un moment foarte bun pentru piaţă, dar şi pentru mine. Ideea acestui concurs este foarte, foarte bună. Este primul concurs de cultură generală despre România, cu întrebări numai despre ţara noastră. Şi e un test foarte interesant să vedem cât ştim noi despre ţara în care trăim. Este un format care, până la urmă, te ajută să-ţi cunoşti şi mai mult ţara şi îţi dă ocazia să cunoşti nişte oameni absolut fabuloşi, cu o cultură generală absolut fantastică, de la care avem ce învăţa.

Cum aţi pus pe picioare acest format, care este 100% românesc?

N-am crezut că o să se întâmple atât de repede, implementarea acestui format s-a făcut în vreo trei săptămâni, ceea ce este foarte puţin, şi totuşi a arătat decent. Acest format a devenit foarte repede popular, am avut şi succes internaţional, am fost aleşi printre cele mai bune 20 de formate din Europa. Şi când am văzut că are succes, am zis că nu vreau să continui aşa, am vrut să trecem la alt nivel şi atunci ne-am ocupat de tot ce înseamnă producţie, grafică, conţinut, dar încercăm şi acum să mai îndreptăm lucruri, pentru că e un format care abia se aşază. Sezonul ăsta arată mult mai bine şi sunt foarte fericit şi sper ca lumea să fie tot mai aproape de un format care până la urmă te ajută să-ţi cunoşti şi mai mult ţara.

Pentru noul sezon aţi făcut un promo ieşit din tiparele TVR-ului. Aţi filmat într-una dintre cele mai frumoase locuri publice din lume, Biblioteca Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, iar coloana sonoră este piesa „Curaj“, semnată de rapperul Grasu XXL. De unde ideea acestei asocieri? Şi de ce e nevoie de „o revoluţie culturală“?

Eu m-am bucurat în primul rând că la TVR am avut libertatea să fac ceea ce mi-am dorit, în beneficiul postului, în beneficiul acestui format. Ne-am gândit cum să atragem atenţia şi celor mai tineri, pentru că e nevoie de public tânăr, cel puţin aşa am găsit eu lucrurile acolo, în TVR. E nevoie de public tânăr. Şi ne-a venit această idee: un loc care să promoveze cititul, biblioteca şi tânăra generaţie, pentru care noi trebuie să ne luptăm, pentru care trebuie să facem o revoluţie culturală, pentru că direcţia în care mergem ştim cu toţii că nu este cea bună – facilul este promovat, nonvaloarea îşi are un rol bine conturat şi la nivel foarte înalt – şi atunci avem datoria faţă de cei mici să promovăm cititul, să-i atragem, să facem orice putem să-i ţinem aproape. Mi-a plăcut foarte mult piesa şi mesajul piesei lui Grasu XXL, iar el a fost foarte deschis şi i-a plăcut foarte mult şi rezultatul, iar efectul a fost unul fantastic, a fost preluat de foarte multă lume.

Care crezi că sunt problemele din învăţământ?

În primul rând, aşa cum copiii se uită la părinţi şi noi le suntem modele, aşa cred că şi elevii se uită în sus şi aşteaptă să vadă modele, la profesori sau la miniştri. Eu cred că miniştrii ar trebui să fie un model. În momentul ăsta, cu tot respectul pe care îl port oamenilor cu funcţie, ministrul Educaţiei nu este un model, ci dimpotrivă. Din păcate, mi se pare că se fac lucrurile intenţionat pentru a frustra cetăţeanul. Mai mult decât atât, sistemul de învăţământ ar trebui să fie unul mult mai prietenos, trăim în 2017, nu mai suntem în anii ’70-’80, trebuiesc găsite modalităţi prin care elevii să fie atraşi de învăţământ, să nu fie îmbâcsiţi de informaţii inutile.

Este greu să-ţi creşti copilul în România?

Depinde din ce punct de vedere. Să-ţi creşti copilul în România din punct de vedere financiar este greu pentru oricine, este un efort foarte mare pentru orice părinte care vrea să-l ducă pe un drum bun şi să aibă un copil sănătos şi educat. Dacă îţi propui şi te interesează, dacă mai citeşti, dacă îţi asculţi copilul, înveţi o grămadă de lucruri, înveţi să fii părinte. Cum el învaţă de la tine lucruri, aşa şi tu ai de învăţat de la el. Dacă am avea mintea deschisă şi nu închisă, cum, din păcate, o au mulţi părinţi care nu se gândesc la lucrurile astea, dacă i-am asculta pe copii şi dacă am fi mai prieteni cu ei, am avea o altă relaţie şi lucrurile ar merge spre o cu totul altă direcţie. Educaţia vine foarte mult de acasă, depinde ce vede copilul acasă. Vede că citeşti sau nu, simte armonia în casă, simte energiile, simte tensiunile, sunt atâtea detalii care fac un copil să crească sănătos, şi fizic, şi din punct de vedere emoţional. E importantă inteligenţa emoţională, dar ştim ce e aia? Ne interesăm? Citim? E foarte greu în general să creşti un copil, iar în România, şi nu numai, suntem bombardaţi de informaţii nesănătoase despre formarea unui copil şi tocmai de aceea trebuie să avem mare grijă la formarea emoţională, de acolo pleacă foarte multe probleme, ajungem adulţi cu probleme. Trebuie să fim foarte, foarte atenţi cu copiii.


Ai spus recent că românii nu-şi mai iubesc ţara. De ce crezi asta?

Din păcate, se întâmplă asta, este un efect al dezamăgirii politice. Românii nu-şi mai iubesc ţara din cauza politicienilor. Este singurul motiv pe care l-ar putea avea să nu-şi mai dorească să trăiască în ţara asta. Lumea e sătulă să se încăpăţânează să rămână într-o ţară care nu-i vrea. Mă refer şi la muncitori care se duc să muncească în condiţii nu tocmai bune în alte ţări, mă refer la doctori, mă refer la profesori, care sunt umiliţi prin nivelul de trai, prin salarii. Mă refer la un sistem care goneşte românul şi atunci românul spune: „M-am săturat de ţara asta“. Iar ţara asta este reprezentată, din păcate, şi de politic, iar politicul este responsabil de un genocid de pe urma căruia o să tragem foarte mult timp. Eu sper totuşi să ne oprim la un moment dat din crimele astea culturale, sacrificăm generaţie după generaţie. După 27 de ani noi vorbim despre aceleaşi lucruri şi politicul continuă în acelaşi stil, ba parcă tot mai rău.

Ai avut momente în care te-ai gândit să pleci din ţară?

Am avut momente de frustrare în care mi-am zis că trebuie să mă gândesc la lucrul ăsta, deşi îmi place foarte mult ţara mea. România este minunată, nu cred că trebuie abandonată, dar, din păcate, armele pe care le avem noi nu sunt folosite atunci când trebuie şi mă refer acum la vot. Oamenii care ar fi trebuit şi ar fi putut face ceva nu s-au dus la vot. Am fost frustrat, dar am încercat să răspândesc în jur lucruri bune şi să îndrept lucrurile şi o să o mai fac, dar lupta cea mai mare trebuie să o ducă ei, cei care au lipsit de la vot.

Deci şi noi ca societate suntem de vină.

Poporul are o vină, dar şi sistemul face în aşa fel încât poporul să nu ştie ce să facă în momente importante, ba chiar mai mult, să meargă în direcţia dorită de sistem. Politicienii nu sunt extratereştri, vin dintre noi şi atunci da, şi noi suntem vinovaţi. Dar cred că asta este salvarea noastră: să încercăm să transmitem mai departe lucruri bune, să fim oameni mai buni, să încercăm să-i facem şi pe cei din jurul nostru să fie mai buni, să încercăm să facem lucruri cât mai frumoase care să îndrepte lucrurile. Da, avem puterea de a schimba lucrurile.

citeste totul despre: