„Fake news“ pe masa de dezbatere. Concluzii ale întâlnirii „Aţi minţit poporul cu televizorul“
0Marţi, 28 feruarie, Frontline Club Bucharest a organizat la Centrul Ceh din Bucureşti o dezbatere despre cum poate fi detectat, verificat, şi combătut fenomenul de „Fake News” în România intitulată „Aţi minţit poporul cu televizorul”.
La întâlnirea care a fost moderată de jurnalistul Petrişor Obae au participat Daniel Chirilă de la Factual, jurnalista Sidonia Bogdan, Ionuţ Codreanu, coordonator la ActiveWatch şi Radu Herjeu, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). La dezbatere au mai luat cuvântul prin intervenţii telefonice Mark Lee Hunter, profesor şi jurnalist de investigaţii din Franţa şi Ciprian Ciocan, unul dintre iniţiatorii hackaton-ului menit să dezvolte unelte care raportează ştirile false pe Facebook.
Primul care a luat cuvântul a fost Mark Hunter, care a încercat să dea o definiţie asupra fenomenului de „Fake News”. Acesta a precizat că Donald Trump a fost sfătuit bine să spună că „o ştire falsă este o ştire fără surse”. Potrivit jurnalistului, e important de răspuns publicului când acesta se întreabă „cum ştiu ce instituţie media spune adevărul”, aici intervenind verificarea mai riguroasă a faptelor. „În prezenent, în Statele Unite există un trend al verificării faptelor. Oamenii creează o cerinţă pe aceast subiect” a declarat Mark Hunter.
Jurnalistul a mai adăugat că blocarea surselor de „fake news” n-ar fi o idee bună şi că o rezolvare mai eficientă ar fi dacă Google nu ar mai pompa bani din reclame acestor site-uri. Pentru asta, advertiserii ar trebui să fie informaţi că site-urile pe care se promovează sunt responsabile de distribuirea de informaţii false; „dacă ar şti, mulţi dintre ei (n.red.: advertiseri) ar fi dezgustaţi” a precizat Mark Hunter care a mai completat apoi că navigatorii de pe Internet ar putea fi cei care să marcheze o sursă mincinoasă, pentru ca apoi semnalul să ajungă de la Google la advertiseri.
Următoarea care a luat cuvântul a fost jurnalista Sidonia Bogdan care a subliniat că „fake news nu este un fenomen foarte mare pe cât părţile de minciuni care se leagă de adevăr. Acestea sunt mai periculoase pentru că realizează o manipulare subversivă”. Aceasta a mai spus că în România, acest fenomen nu are deocamdata aceeaşi amploare ca în Statele Unite sau alte ţări europene. De asemenea, conform jurnalistei, Uniunea Europeană lucrează deja cu echipe de ziarişti să lupte împotriva acestui fenomen, aceştia descoperind că cele mai multe ştiri false vin din Rusia. „E posibil să ne obişnuim cu acest fenomen în doi ani. O să fie ca şi cum ne-a muşcat un ţânţar” a conchis Sidonia Bogdan.
Ionuţ Codreanu, coordonatul programului de Cercetare Media al ActiveWatch a intervenit adăugând că presa din România se află în degradare de multă vreme şi că publicul „a fost «pregătit» să fie vulnerabil la fake news. Abia acuma ne aflăm în ochiul furtunii”.
Din partea CNA, Radu Herjeu a explicat faptul că în televiziune se întâmplă derapaje, în ciuda reglementărilor care există. De asemenea, legea nu vorbeşte despre manipulare şi „fiecare din noi o înţelegem diferit. Aşa e şi cu fake news. Pe noi la CNA nu ne interesează dacă o ştire e sau nu falsă. Ne uităm dacă s-a respectat legislaţia şi în ce măsură s-a încercat informarea publicului” a declarat Radu Herjeu. În privinţa acestuia, atacul la persoană este mai periculos decât fenomenul din tema dezbaterii şi că televiziunile au responsabilitatea de a permite telespectatorilor să-şi formeze o opinie proprie cu o informaţie cât mai puţin prelucrată. O altă observaţie a membrului CNA a fost că jumătate din „manipularea voită” vine de fapt „din incompetenţa” celor care lucrează în televiziune.
În ce priveşte educaţia consumului media, Sidonia Bogdan e de părere că presa ar trebui să facă primii paşi prin promovarea departamentelor de fact checking (n.red.: verificarea informaţiilor) în redacţii şi de înmulţirea iniţiativelor precum Factual. Daniel Chirilă, membru Factual a completat că pentru o educaţie a publicului „ne-ar trebui o televiziune publică credibilă şi puternică, fără control politic”.
Prezent în sală, jurnalistul de investigaţii Cătălin Tolontan s-a implicat în dezbatere şi a atras atenţia că atunci când vorbim despre „fake news”, „să nu confundăm ştirea falsă cu ştirea care nu ne convine” şi că o opinie diferită, indiferent dacă suntem de acord sau nu cu ea, trebuie respectată.
Se încarcă comentariile...
