Şlagăre româneşti care au scris istorie

Pe plan local, Connect-R, raperul concertit la pop, a inventat, poate, şlagărele muzicii actuale româneşti FOTO Facebook

Muzică românească a sunat dintotdeauna bine, mai ales pentru că a încercat să se alinieze curentelor moderne. Dacă în trecut nume precum Temistocle Popa, Luigi Ionescu şi Dan Spătaru erau cei care stabileau standardele, acum Connect-R, Inna sau B.U.G. Mafia reprezintă adevărata faţă a muzicii româneşti.

Muzică românească a sunat dintotdeauna bine, mai ales pentru că a încercat să se alinieze curentelor moderne. Dacă în trecut nume precum Temistocle Popa, Luigi Ionescu şi Dan Spătaru erau cei care stabileau standardele, acum Connect-R, Inna sau B.U.G. Mafia reprezintă adevărata faţă a muzicii româneşti.

Moartea lui Temistocle Popa (92 de ani), unul dintre cei mai apreciaţi compozitori români, a amintit românilor simpli, dar şi altor maeştri ai muzicii că muzica românească şi-a mai sfârşit o etapă prin dispariţia sa, chiar dacă compoziţiile sale vor rămâne în amintirea multora.

În activitatea sa, Popa a lăsat în urmă melodii emblematice care răsună şi astăzi, printre care „Gabriela“, „În rândul patru“, „În târgul moşilor“, „Mereu cânta o serenadă“ sau „Trecea fanfara militară“, amintind de aşa-zisa perioadă de aur a muzicii. În prezent, însă, industria muzicală românească a atins o altă latură artistică, considerată oarecum superficială. Nume precum Inna, Alexandra Stan, Alex Velea sau Antonia domină topurile muzicale comerciale şi aduc recunoaştere internaţională ţării.

În epoca comunistă, artiştii cântau în mare parte despre macarale sau despre Partidul iubit, dar şi despre trăiri simple. Căderea regimului în decembrie 1989 a însemnat nu doar o tranziţie a societăţii către democraţie, ci şi o tranziţie a muzicii către consumerism. De atunci şi până în prezent au existat, după cum a declarat recent Laurenţiu Duţă, unul dintre cei trei componenţi ai trupei 3rei Sud Est, pentru „Adevărul“, trei puncte fierbinţi care au caracterizat industria muzicală de după 1989.

Primul punct de cotitură a fost anul 1997, spune compozitorul , când s-au afirmat Genius, K1, B.U.G. Mafia şi 3rei Sud Est. Atunci muzica şi-a schimbat total faţa, a completat el. A urmat momentul apariţiei trupei O-Zone, la începutul anilor 2000, când o melodie în limba română a fost numărul 1 în 10-15 ţări, pe alte continente. Iar al treilea moment de cotitură a fost apariţia Innei, a Alexandrei Stan şi a lui Edward Maya, care au dus muzica pop românească peste hotare.

Evoluţie sau schimbare? Ambele pot fi catalogate drept caracteristici ale muzicii româneşti. Dacă nostalgicii au rămas fideli „Lalelelor“ care încă nu s-au ofilit, alţii s-au aliniat tendinţelor din ziua de astăzi. Rezumând, momentul morţii lui Temistocle Popa reprezintă o bună oportunitate pentru a arunca o privire asupra multor decenii de muzică autohtonă, dar şi de a face o radiografie completă a ceea ce industria muzicală oferă.

Luigi Ionescu - „Lalele, lalele“

Numele lui Luigi Ionescu a rămas legat de o serie apreciabilă de şlagăre româneşti sau internaţionale interpretate în limba română, cum ar fi „Marina, Marina“. Cu toate acestea, piesa de referinţă a carierei lui rămâne „Lalele“, compusă de Temistocle Popa. În anul 2001, grupul Suprem a pus în circulaţie o versiune inedită a hitului, în care se pot auzi şi fragmente din înregistrarea originală, cu vocea lui Luigi Ionescu.

Dan Spătaru - „Drumurile noastre“

Unul dintre cei mai prolifici cântăreţi de muzică uşoară, Dan Spătaru a lăsat în urmă un şir lung de şlagăre: „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“, „Nici o lacrimă“, „Nu-ţi şade bine când plângi“, „Nu m-am gândit la despărţire“, „Oare, oare, îţi pare rău“, „În rândul patru“, „Drumurile“. Cariera acestuia a fost, de asemenea, marcată de Temistocle Popa care, după ce l-a întâlnit la o terasă, a început să-i compună toate şlagărele. Primul mare succes l-a avut cu piesa „Măicuţa mea“. Acesta a rămas cunoscut pentru recordul mondial la aplauze: 16 minute şi 19 secunde. În timp ce se afla la un festival în Cuba, în 1967, acesta a fost aplaudat fără contenire timp de mai bine de un sfert de oră.

B.U.G. Mafia feat. Loredana – „Ridică-mă la cer“

Trupa B.U.G. Mafia a reprezentat, cu siguranţă, una dintre temeliile industriei muzicale româneşti, dar şi a genului hip-hop. Vârful de popularitate pentru „cartier“ şi pentru „bagabonţi“ a fost definit de perioada de sfârşit a anilor 1990, în care B.U.G. Mafia era zilnic pe Pro Tv cu piesa „Ridica-mă la cer“, aceast moment fiind unul de referinţă şi pentru Loredana. B.U.G. Mafia nu numai că este, de două decenii, una dintre constantele muzicii româneşti, dar a depăşit de mult graniţele (adeseori superficiale) ale showbizului, transformându-se într-un fenomen social.

Andre - „Lasă-mă papa la mare“

Perioada anilor 2000 a fost marcată de ieşirea la liman a trupelor de fete şi de băieţi care dădeau tonul industriei. După ce Andreea Bălan şi Andreea Antonescu au lansat albumul „Prima iubire“, piesa „Lasă-mă papa la mare“ a devenit refrenul anului 2000, succesul fiind dublat de clipul în care adolescentele de atunci dansau în costume de baie şi flirtau cu iubiţii pe plajă.

Candy – „Mergem la mare“

Colegele lor de breaslă de atunci, Giulia, Selena şi Claudia din trupa Candy, concurau cu „Mergem la mare“, o melodie în care îşi prezentau planurile estivale, fără să mai ţină cont de părerea lui „papa“. Deşi ulterior trioul s-a destrămat, iar tinerele s-au concentrat pe proiecte muzicale independente, „Mergem la mare“ a rămas unul dintre şlagărele din 2000, mesajul piesei fiind valabil şi astăzi.

Body & Soul – „Super femei“

În aceeaşi perioadă, cei patru băieţi de la Body & Soul inspectau piaţa maritală, în top fiind prezenţele feminine de pe litoral. Bogdan, Laurenţiu, George şi Florin îşi explicau preferinţele, printr-un clip inspiraţional în care aduceau un omagiu super-femeilor. Ironic, clipul începea cu întrebarea unui reporter curios să afle ce părere au cântăreţii despre prezenţa erotismului în clipurile muzicale.

Edward Maya şi Vika Jigulina - „Stereo Love“

Lansat în 2009, primul single al lui Eduard Marian Ilie, realizat în colaborare cu rusoaica Vika Jigulina, i-a adus DJ-ului reputaţia la nivel internaţional. Distins cu platină în Canada, Danemarca, Germania, Elveţia şi Spania, „Stereo Love“ s-a menţinut pe primele poziţii în topul Billboard Hot 100 şi 52 de săptămâni în clasamentul European Hot 100, ceea ce a fost o performanţă pentru un român.  

Inna - „Hot“

Pe numele complet Elena Alexandra Apostoleanu, cântăreaţa originară din Constanţa a doborât orice record muzical posibil. Genul pop, promovat de Edward Maya, i s-a potrivit mânusă tinerei artiste care a dus numele României în vârful topurilor internaţionale, surclasând nume grele ca Rihanna ori Jennifer Lopez. Mai mult, apariţiile sale la concerte în ţinute din ce în ce mai sexy, care încântă privirile fanilor, au determinat jurnaliştii străini să o plaseze pe cântăreaţă în acelaşi rând cu celebrităţi precum Madonna, Christina Aguilera, Beyonce, Rihanna.

Connect-R - „Vara nu dorm“

Pe plan local, Connect-R, raperul concertit la pop, a inventat, poate, şlagărele muzicii actuale româneşti. După piese precum „Love is the Way“, „Still“ şi „Burning Love“, Connect-R a devenit foarte apreciat pentru piesa „Vara nu dorm“, melodia devenită imnul celor care simt cu adevărat sezonul verii încărcat cu distracţii.