Eurovision 2016: piesa Ucrainei despre deportările tătarilor din Crimeea, admisă în concurs, în pofida criticilor Rusiei

Piesa „1944“, interpretată de Jamala, despre deportările tătarilor din Crimeea în vremea lui Stalin, poate să reprezinte Ucraina la ediţia din acest an a concursului Eurovision, în pofida criticilor venite dinspre Rusia, au anunţat, joi, organizatorii, citaţi de afp.com.

Eurovision 2016. „Nu trebuie să uităm această tragedie a poporului nostru“ 

Piesa interpretată de Susana Jamaladinova, cunoscută în lumea spectacolului cu numele de Jamala, vorbeşte despre deportările tătarilor din Crimeea, decise de Stalin. Versurile sunt inspirate de tragedia petrecută chiar în familia interpretei, a cărei bunică a fost deportată din Crimeea, împreună cu cei cinci copii ai ei. În total, 240.0000 de tătari din Crimeea au fost dezrădăcinaţi şi deportaţi în 1944, anul care dă şi titlul piesei. Mulţi dintre aceştia nu au supravieţuit drumului, scrie News.ro. 

Mai mulţi oficiali ruşi şi câţiva politicieni din Crimeea au criticat piesa, acuzând-o că readuce în prim-plan o istorie veche, cu scopul de a denigra Rusia pentru decizia de a anexa peninsula ucraineană, în luna martie 2014. Într-o declaraţie pentru Euronews, la începutul lunii martie, Jamala a respins acuzaţiile de politizare, spunând că piesa este un tribut pentru bunica ei şi pentru ceilalţi tătari care au suferit în urma politicilor din fosta Uniune Sovietică: „Nu iau o poziţie politică în piesa mea, doar o comemorez pe bunica mea, precum comemorez miile de tătari din Crimeea. Nu trebuie să uităm niciodată această tragedie a poporului nostru“.

Organizatorii au anunţat că, în urma evaluării piesei, au decis că aceasta este eligibilă pentru competiţia care va avea loc la Stockholm. „Grupul a concluzionat că titlul şi versurile piesei nu conţin un mesaj politic, iar piesa nu încalcă regulile competiţiei“, au spus organizatorii.

Organizatorii concursului Eurovision interzic însă cântecele cu conţinut politic explicit. În 2004, Green Jolly, reprezentantul Ucrainei, a fost nevoit să rescrie versurile unui cântec bazat pe imnul Revoluţiei Portocalii din anul precedent. În 2009, la un an după războiul dintre Georgia şi Rusia, cântecul propus să reprezinte Georgia a fost declarat neeligibil, deoarece acel single îl ironiza pe preşedintele rus Vladimir Putin. 

Eurovision 2016. România participă cu o piesă rock 

Cea de-a 61-a ediţie a concursului muzical Eurovision va avea loc la Stockholm, cu semifinalele pe 10 şi 12 mai, şi finala pe 14 mai. În competiţie s-au înscris 43 de ţări, cu trei mai multe decât la ediţia precedentă.

România va participa în a doua semifinală a concursului, cea din 12 mai, alături de Albania, Bulgaria, Danemarca, Georgia, Slovenia, Norvegia, Ucraina, Belgia, Letonia, Belarus, Irlanda, Elveţia, Macedonia, Australia, Lituania, Polonia, Israel şi Serbia.

România va participa la Eurovision 2016 cu piesa „Moment of silence“, interpretată  de Ovidiu Anton.

Până în prezent, cele mai bune performanţă a României la concursul Eurovision a fost locul al treilea, obţinut în anul 2005, de Luminiţa Anghel şi Sistem, la Kiev, şi în 2010, de Paula Seling şi Ovi, la Oslo.

În anul 2006, în competiţia muzicală desfăşurată la Atena, Mihai Trăistariu a obţinut locul al patrulea în clasament, iar melodia interpretată de el, „Tornero“, compusă de Eduard Cîrcotă, este piesa românească cu cel mai mare punctaj obţinut în finala Eurovision – 172 de puncte.

În anul 2015, România a fost reprezentată la Eurovision de trupa Voltaj, cu  melodia „De la capăt“, şi a ocupat locul al 15-lea în finala care a avut loc la Viena, Austria.