Nu atingeţi filmul şi pe autorii lui!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se află în plină desfăşurare unul din cele mai prestigioase evenimente cinematografice ale lumii: Festivalul Internaţional de Film de la Berlin (15–25.02.18). Fondată în plin război rece, Berlinala a ajuns la a 68-a ediţie, iar cele 400 de pelicule prezentate continuă să stârnească acelaşi interes din partea spectatorilor, plasându-l în top, la capitolul participării publicului plătitor.

Prezenţa românească este una consistentă în acest an, fiind sprijinită financiar de Institutul Cultural Român: regizorul Călin Peter Netzer, câştigătorul Ursului de Aur, în 2013, cu pelicula „Poziţia copilului”, este acum membru al juriului care va acorda premiul pentru cel mai bun film de debut.

Iar în aproape toate secţiunile importante ale festivalului au fost selectate producţii româneşti: în Competiţie, a intrat lungmetrajul de debut al Adinei Pintilie, „Nu mă atinge-mă”, în Panorama, secţiunea „independenţilor”, debutul Ioanei Uricaru, „Lemonade/Luna de miere”, Corneliu Porumboiu revine în Forum, cu documentarul despre jocul cu balonul rotund, „Fotbal infinit”, în secţiunea Generaţia Kplus, dedicată tinerilor spectatori, de la 4 ani în sus, au trecut pragul selecţiei, două producţii româneşti, scurtmetrajele „De Natura”, în regia Lucilei Hadzihalilovic, şi „Trois rêves de jeunesse”, de Valerie Mrejen şi Bertrand Schefer, patru actriţele românce, jucând în coproducţii europene, participă la secţiunea Generaţia 14plus.  

image

La Berlinale Talents au intrat în selecţie anul acesta patru români, dintre care regizoarea Mihaela Popescu participă şi la evenimentul paralel Berlinalei, Săptămâna Criticii la Berlin, cu drama suprarealistă „În pronunţare”. În fine, România nu putea rata prezenţa la unul din cele trei mari târguri internaţionale de film, prezentând la standul său de la European Film Market, şapte noi producţii, pentru distribuţie internaţională şi promovând ţara, ca loc ideal de filmare pentru producţii şi coproducţii internaţionale.

image

Dată fiind dimensiunea acestei importante întâlniri artistice internaţionale, la care participă profesionişti de top ai industriei cinematografice, de la starurile filmului, la regizori, producători, sau distribuitori, ea se impune şi ca un major eveniment media.

Este, deci, spaţiul ideal pentru a da glas, încă o dată, dorinţei artiştilor din lumea filmului, de a fi respectat şi în cinematografie, ca în celelalte arte, dreptul de proprietate intelectuală, atât de des încălcat, prin uşurinţa cu care operele cinematografice ajung să poată fi vizionate online, fără remunerarea autorilor.

De aceea, azi este prezentat la Berlinală şi publicat în cotidiane de largă circulaţie din Europa (Le Monde, El Mundo, La Reppublica etc.), apelul cineaştilor europeni, pentru stoparea pirateriei.

Printre semnatarii de marcă ai apelului, artişti din toate generaţiile: fraţii Dardenne, Claude Lelouche, Costa Gavras, Radu Mihăileanu, Bertrand Tavernier, Fatih Akin, Marco Bellocchio, Agnieszka Holland, FernadoTrueba, Ken Loach, Sir Alan Parker şi românii Cristian Mungiu şi Corneliu Porumboiu.

Iată textul integral al apelului:

TRIBUNA CINEŞTILOR EUROPENI - BERLINALĂ

19.02.2018 Berlin

Cultura europeană reprezintă alăturarea tuturor particularităţilor, a felurilor de a fi şi de a vedea, a tradiţiilor, limbilor şi istoriilor proprii fiecărei ţări. În perioada Brexitului şi a naţionalismului în creştere, Europa trebuie să înţeleagă că forţa sa constă în capacitatea de a dialoga între uniune şi identităţi specifice. Reprezintă forţa noastră şi nu slăbiciunea: a nu înţelege această dualitate  ne va conduce către un eşec.

Cineaşti, ducem proiectul unei autentice Europe a creaţiei, ghidată de Excepţia culturală. Suntem convinşi că epoca digitală este o şansă imensă pentru creaţia şi circulaţia operelor: diversitatea poate fi astfel expusă în fiecare stat membru, în rândul tuturor spectatorilor. Nu există stat european al creaţiei mic sau mare; există o formidabilă bogăţie de priviri.

Perioada digitală, a noilor tehnologii şi a noilor utilizări trebuie să fie ocazia de a propune o viziune şi o ambiţie politică puternice! În vreme ce arbitraje politice cu consecinţe importante vor avea loc anul acesta, noi, cineaştii europeni, solicităm:

LUPTA ÎMPOTRIVA PIRATERIEI ŞI PENTRU DREPTUL DE AUTOR: SĂ FACEM DIN EUROPA PRIMUL APĂRĂTOR AL CREAŢIEI!

Lupta împotriva pirateriei este o prioritate absolută, comună instituţiilor europene şi statelor membre. Fiecare, operă, şi fiecare muncă acceptată pentru realizarea acestei opere, au o valoare! O mare Europă a Creaţiei este posibilă dacă  impunem, în inima economiei digitale, apărarea drepturilor fundamentale şi o împărţire echitabilă între toţi actorii lanţului.

În plus, proiectul de directivă asupra dreptului de autor pe piaţa unică digitală este o ocazie singulară de a asigura autorilor o remuneraţie corectă, proporţională şi inalienabilă în timp ce filmele şi operele lor audiovizuale sunt urmărite pe platforme digitale. Este timpul să aplicăm un mecanism european care garantează autorilor o remuneraţie corectă pentru exploatarea la cerere a operelor acestora în toată Europa.

APLICAREA PRINCIPIILOR ŢĂRILOR DE DESTINAŢIE ŞI DE TERITORIALITATE, PENTRU CA ECOSISTEMUL NOSTRU SĂ RĂMÂNĂ CINSTIT

O platformă sau un difuzor care atrage profit de pe urma difuzării unei opere nu  poate în nici un caz să fie scutită de plata taxelor pentru creaţie. În cadrul directivei Serviciilor de Media Audiovizuale (SMS), să ne asigurăm că fiecare actor care difuzează opere pentru spectatorii dintr-un stat membru, prin orice modalitate (platformă, televiziune cu plată sau cu acces liber, herţiană sau digitală etc.), se supune regulelor acelei ţări.

Principiul ţării de destinaţie va permite fiecărui stat membru  de a stabili în mod liber investiţia tuturor actorilor (inclusiv a platformelor) în producţia operelor naţionale, şi va conduce astfel politica sa culturală, în slujba diversităţii creaţiilor. În plus, cota de 30 % a operelor europene în cataloagele  platformelor digitale - înscrisă în această revizuire a directivei, rămâne un punct de plecare, lăsând Statelor Membre toată flexibilitatea pentru a fixa un prag mai ridicat.

În cadrul acestei directive SMA, să ne asigurăm  ca, controlul respectării acestor obligaţii de expunere şi de contribuţie, precum şi sancţiunile la care vor fi supuşi toţi actorii ce nu le vor îndeplini, să fie reale şi eficiente. Să fie asigurate de un organ european independent şi suficient de puternic pentru a-şi impune deciziile, sau  de  către instituţii de reglementare din fiecare ţară.

Apărăm  de asemenea ideea unei Europe care respectă principiul teritorialităţii, care refuză ca o operă să fie difuzată în teritorii pentru care drepturile de autor nu au fost încă stabilite.

În  cadrul reglementării Cablu-Satelit, să garantăm creatorilor şi cinematografiilor celor mai fragile, mijloacele necesare de finanţare a creaţiilor acestora  şi să combatem orice strategie de eludare.

UN PROGRAM MEDIA PERPETUU, PENTRU GARANTAREA DUBLEI AMBIŢII CULTURALE ŞI ECONOMICE

De mai bine de 25 de ani, Programul MEDIA al Comisiei europene joacă un rol determinant în vitalitatea şi diversitatea culturală. O treime din filmele produse în Europa au beneficiat de exemplu de susţinere financiară pentru distribuţie şi  difuzare în toată Europa şi, din 2001, MEDIA a cofinanţat 14  viitoare filme premiate cu Palme D΄Or.

Deşi este unul din cele mai mici programe finanţate de Comisia europeană  şi unicul consacrat sectorului nostru, creditele acordate Programului MEDIA, aflate în acest moment în inima dezbaterilor bugetare europene, ar putea fi reduse şi mai mult. Fiind conştienţi de susţinerea importantă, atât pentru filme, cât şi pentru publicul care le descoperă, să consolidăm şi să perpetuăm acest program emblematic pentru ataşamentul european faţă de cinema. Provocările sunt numeroase: să acordăm mijloace proprii obiectivelor comune, să imaginăm  noi căi de cooperare pentru o mai bună producţie, promovare şi circulaţie a operelor.

O FISCALITATE EUROPEANĂ (ŞI MONDIALĂ) ECHITABILĂ

În vreme ce cetăţenii şi întreprinzătorii mici şi mijlocii participă la efortul colectiv, plătind impozite pe teritoriul unde sunt remuneraţi, reţelele sociale (Google, Amazon, Facebook, Apple, Netflix) şi alţi actori globali se exonerează ”în mod legal” sau nu contribuie decât prin mijloace financiare derizorii. Această nedreptate hrăneşte furia oamenilor şi accentuează o concurenţă neloială între actorii cinstiţi şi cei necinstiţi. Reţelele sociale sunt societăţi americane susţinute politic de ţările de care aparţin.  Europa, dacă vrea să păstreze un loc important în viitor, trebuie să inventeze legi potrivite lumii digitale de astăzi, pentru a impune  reguli echitabile: în caz contrar, se va ajunge să se creeze, chiar în sânul Uniunii, ”paradisuri anti-culturale”, cai troieni ai unei culturi dominante.

ÎN SFÂRŞIT, SĂ NE APROPIEM ŞI MAI MULT DE EUROPA ŞI DE CINEMA

Soluţii inovatoare sunt, de asemenea, necesare. Să profităm de digital pentru a nu mai exista zone în care operele sunt indisponibile. Cinematograful, în toată diversitatea sa, trebuie să alimenteze ansamblul teritoriilor: un instrument european de încadrare a operelor ar încuraja circulaţia filmelor în Statele Membre unde sunt încă disponibile mai mulţi ani după ieşirea acestora pe piaţă.

Să lucrăm cu platformele. Să le încurajăm să  se apropie de  cinematograful european şi să-l valorifice în rândul milioanelor de spectatori ai Statelor Membre. Prin aceste servicii, odată cu transpunerea în legi naţionale, să fim ambiţioşi şi să depăşim, în fiecare ţară,  pragul de 30% al operelor europene impus de curând de reglementările europene.

În sfârşit, printr-un ”Festival al cineaştilor europeni” care va prezenta operele premiate ale fiecărei ţări şi va călători de la o capitală europeană la alta, să promovăm cele mai frumoase creaţii. Să invităm publicul să voteze diversitatea europeană.

Creatori, cetăţeni sau actori politici, să ne mobilizăm împreună în jurul culturii şi valorilor care ne unesc. Cineaştii şi cetăţenii sunt atenţi la schimburile care se petrec în acest moment între Comisie, Consiliu şi Parlamentul European. În cadrul acestor schimburi, să fim mândri să apărăm un cinema european viu, urmărit de o număr mare de persoane, expus prin toate formele de difuzare, în interiorul şi în exteriorul continentului nostru. Să fim la înălţimea acestei provocări.

PRIMELE SEMNĂTURI

AUSTRIA

Barbara Albert

BELGIA

Lucas Belvaux
Jean-Pierre Dardenne
Luc Dardenne
Frédéric Sojchner
Felix Van Goeningen

BULGARIA

Vera Chandelle
Kristina Grozeva
Tonislav Hristov
Kamen Kalev
Stefan Komandarev
Tsvetodar Markov
Ilian Metev
Ralitsa Petrova
Vania Rainova
Petar Valchanov
Pavel Vesnakov
Maya Vitkova-Kosev
Rositsa Vulkanova
Elitsa Petkova
Mina Mileva
Vesela Kasarova

CROAŢIA

Hrvoje Hribar
Danilo Šerbedžija

CIPRU
Tonia Mishiali

DANEMARCA

Ole Christian Madsen
Annette K. Olsesen
Christina Rosendahl
Brigitte Stærmose

FINLANDA
Saara Saarela

FRANŢA

Jean Achache
Patricia Bardon
Luyc Béraud
Julie Bertuccelli
Sophie Blondy
Patrick Bradoudé
Catherine Breillat
Dominique Cabrera
Christian Carion
Jean-Michel Carré
Oliver Casas
Elie Chouraqui
Etienne Comar
Audrey Dana
Dante Desarthe
Jérôme Diamant-Berger
Evelyne Dress
Jacques Fansten
Joël Farges
Frédéric Fonteyne
Costa Gavras
Robert Guédiguian
Lou Jeunet
Pierre Jolivet
Cédric Klapisch
Jeanne Labrune
Eric Lartigau
Michel Leclerc
Philippe Le Guay
Claude Lelouch
Jean Marboeuf
Nathalie Marchak
Radu Mihăileanu
Steve Moreau
Olivier Nakache
Michel Ocelot
Euzhan Palcy
Raphaël Rebibo
Jean-Paul Sauné
Aunaud Sélignac
Joël Séria
Charlotte Silvera
Abderrahmane Sissako
Bertrand Tavernier
Cécile Telerman
Daniѐle Thompson
Eric Tolénado
Arnaud Viard

GERMANIA

Fatih Akin
Emily Atef
Peter Carpentier
Nicole Gerhard
Jochen Greve
Hans-Christian Schmid
Tobias Siebert

GRECIA

Elina Psykou

UNGARIA

Bela Tarr

ISLANDA

Benedikt Erlingsson
Fridrik Thor Fridriksson

ITALIA

Giovani Amelio
Francesca Archibugi
Marco Bellocchio
Cristina Comencini
Matteo Garrone
Fabio Grassadonia
Luca Guadagnino
Daniele Luchetti
Francesca Marciano
Mario Martone
Ivano de Matteo
Sandro Petraglia
Antonio Piazza
Giuseppe Piccioni
Marco Risi
Valia Santella
Stefano Sardo
Alberto Simone
Massimo Spano
Marco Tullio Giordana
Carlo Verdone
Daniele Vicari
Silvio Soldini

LETONIA

Leva Romanova

LITUANIA

Arunas Matelis

OLANDA

Martijn Winkler

NORVEGIA

Sverre Pedersen
Joachim Trier

POLONIA

Karolina Bielawska
Jacek Bromski
Agnieszka Holland

ROMÂNIA

Cristian Mungiu
Corneliu Porumboiu

SLOVENIA

Klemen Dvornik

SPANIA

Juan Antonio Bayona
Pablo Berger
Isabel Coixet
José-Luis Cuerda
José-Luis Garcia Sanchez
Manuel Gutierrez Aragon
Javier Rebollo
Emilio Ruiz Barrachina
Gabriele Salvatores
David Trueba
FernadoTrueba
Felipe Vega

SUEDIA

Elisabet Gustafsson
Chrustina Olofson

ELVEŢIA

Ursula Meier

ANGLIA

John Boorman
Dan Clifton
Ken Loach
Rebecca  O Brien
Sir Alan Parker
Susanna White

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite