Martin Scorsese dixit: cinematografia a murit. Oare?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Martin Scorsese Captura Youtube
Martin Scorsese Captura Youtube

Unul dintre cei mai mari regizori ai tuturor timpurilor şi-a pierdut complet încrederea în cinematografie. Într-un interviu acordat agenţiei Associated Press, Martin Scorsese a anunţat decesul industriei.

Cum adică?

Mintea strălucită din spatele unor capodopere precum „Goodfellas” sau „Taxi Driver” consideră că stilul lui de film nu se mai potriveşte în peisajul contemporan: „Cinematografia cu care am crescut şi de care mă ocup s-a dus”. Regizorul arată cu degetul înspre tehnologia modernă, explicând că accesibilitatea divertismentului a diminuat impactul filmului asupra publicului tânăr.

Experienţa trăită într-o sală de cinema nu mai e la fel de impresionantă ca „pe vremuri”, pentru că astăzi suntem bombardaţi de entertainment din toate direcţiile şi interesul nostru se fragmentează. Sala de cinema a devenit mai mult un loc de întâlnire, un pretext să ieşim din casă.

Avem acces nelimitat la divertisment chiar în propriul buzunar (foto: pixabay.com)

Entertainment foto pixabay.com

Dacă filmul e mort, măcar Scorsese e convins că cinematograful va trăi în continuare:

„Sala de cinema va fi mereu acolo pentru experienţa comunală, fără îndoială. Dar ce fel de experienţă va fi? O să fie mereu un film de tip theme-park? Vorbesc ca un bătrân, ceea ce sunt”.

CGI ucide arta

Termenul „theme-park movie” (film de tip „parc de distracţie”) e o aluzie la blockbuster-ele care domină box office-ul an de an. Filmele cu supereroi, SF, Fantasy – în general, producţiile care mizează pe spectaculozitatea imaginii în defavoarea unei poveşti de calitate. CGI (Computer-generated imagery) a devenit vital în cinematografia modernă, fiind o metodă relativ simplă de a transpune absolut orice idee pe marele ecran. Păi şi ce-i rău în asta?

Sir Ian McKellen a fost cât pe ce să se retragă din actorie tocmai din cauza acestor „tehnici superficiale”, cum le numeşte Scorsese. În timpul filmărilor pentru „The Hobbit”, McKellen a fost nevoit să-şi înregistreze toate scenele singur pe platou. Asta pentru că personajul său, Gandalf, e foarte înalt comparativ cu hobbiţii lângă care trebuia să apară pe ecran. Problema putea fi rezolvată prin nişte iluzii optice, poziţionându-l pe McKellen mai aproape de cameră decât restul actorilor. Dar regizorul Peter Jackson a preferat calea modernă: fundal verde, Gandalf singur pe platou, la final îl decupăm şi-l adăugăm digital în peisaj lângă hobbiţi.

Pe platou vs. în film. Ian McKellen în „The Hobbit: An Unexpected Journey” (foto: youtube.com)

The Hobbit captura youtube

Actorul englez recunoaşte că a fost o experienţă deprimantă:

„M-am simţit groaznic... şi m-am gândit că poate a sosit timpul să renunţ definitiv la actorie, dacă nu pot depăşi obstacolele astea. [...] Nu vreau să fac acest film dacă sunt nevoit să lucrez aşa. Nu cu asta mă ocup. Eu joc alături de alţi oameni, nu singur”.

Cu chiu, cu vai, McKellen a demonstrat că-i un profesionist şi a continuat să joace în toată trilogia „The Hobbit”. Regizorul a ţinut cont de nemulţumirile lui şi a făcut tot posibilul să-i ofere colegi de breaslă pe platou.

Se poate găsi un echilibru între CGI şi efecte practice?

J.J. Abrams a demonstrat că da. În momentul în care a preluat cârma noii trilogii „STAR WARS”, în 2013, regizorul a promis că va folosi CGI cât mai puţin posibil şi că va miza pe efecte practice, după modelul filmelor din anii ’70-’80. Asta înseamnă costume, roboţi, modele în miniatură, machete, decor real, deplasări pe teren, explozii adevărate ş.a.m.d.

STAR WARS - Episode VII: The Force Awakens (foto: youtube.com)

Entertainment foto pixabay.com

De ce atâta bătaie de cap? Pentru că cele trei filme „STAR WARS” din perioada ’99-’05 au fost criticate dur pentru abuzul de tehnici digitale utilizate. Actorii au recunoscut că aproape toate scenele au fost filmate într-un studio, cu un fundal albastru, pentru a nu mai fi nevoiţi să se deplaseze pe teren. Rezultatul este o atmosferă artificială, un decor neverosimil care-l împiedică pe spectator să se implice emoţional în film. Un dezastru tehnic.

J.J. s-a ţinut de cuvânt şi a relansat moda practicităţii. Echipa de filmare s-a deplasat până în Irlanda, Islanda, Scoţia şi Abu Dhabi. Au fost construite nave spaţiale în mărime naturală, personajele CGI au fost înlocuite pe cât posibil cu oameni costumaţi şi marionete, până şi săbiile-laser au fost „aprinse” pentru ca lumina lor să se reflecte natural pe feţele actorilor. Sigur că tehnologia modernă tot a jucat un rol imens (e un SF, până la urmă), dar J.J. a reuşit să îmbine armonios realul cu virtualul, iar exemplul său continuă să fie urmat de noile filme „STAR WARS” care apar an de an. Un pas mic pentru regizor, un pas uriaş pentru cinematografie.

Unde se încadrează Scorsese în tot peisajul ăsta?

Chiar dacă nu-i cel mai optimist individ, Martin Scorsese n-are de gând să stea cu mâinile în sân. Plănuieşte să mute cinematografia direct pe Internet. Americanul a semnat în februarie un contract cu Netflix, celebrul site de video streaming, şi acolo îşi va lansa următorul film: „The Irishman” (2018). De ceva ani încoace, Netflix dă lovitură după lovitură la capitolul seriale proprii: „House of Cards”, „Daredevil”, „Orange is the New Black”, „Narcos” ş.a.m.d. Producerea filmelor de lung-metraj pare următorul pas logic în planul pe termen lung.

Ţările cu acces la serviciul Netflix (foto: wikipedia.org)

Harta Netflix foto wikipedia

Scorsese a luat decizia de a se muta în online după ce a ajuns la concluzia că studiourile nu mai sunt dispuse să rişte. Cel mai recent film al lui, „Silence”, a avut un buget de 40 milioane $ şi nu a reuşit să recupereze decât 16 milioane $ la nivel global. Un eşec financiar, din păcate. Studiourile au ajuns să investească mai mult în universuri cinematografice extinse, adică serii de filme interconectate (universurile Marvel şi DC cu supereroi, universul monştrilor cu Godzilla şi King Kong etc.). Asta pentru că mizează pe branduri recognoscibile, pe nume sonore capabile să umple sălile de cinema fără prea mare efort. Producţiile originale au devenit o raritate, un lux rezervat câtorva nume mari precum Quentin Tarantino sau Christopher Nolan.

Până la urmă, a murit cinematografia sau nu?

Afirmaţia e o exagerare. Corect ar fi să spunem că stilul lui Martin Scorsese nu mai e de actualitate, că nu mai e pe placul publicului larg. Probabil că invazia filmelor cu supereroi şi a altor producţii spectaculoase vizual a reeducat publicul, i-a schimbat aşteptările şi interesele. Bineînţeles, ne referim la fenomen în general. Scorsese încă are milioane de fani în întreaga lume, nu există dubiu. Dar ei deja reprezintă elita, sunt în minoritate. Publicul larg vrea să vadă pumni şi explozii atunci când cumpără un bilet la cinema.

Scorsese a regizat până în prezent 24 de filme, a fost nominalizat la Oscar de 9 ori şi a câştigat premiul o dată (în 2007, pentru „The Departed”). După mai bine de cinci decenii petrecute activ în inima Hollywood-ului, tind să cred că nu vorbeşte aiurea. Poate că afirmaţia lui e exagerată, dar un sâmbure de adevăr tot are.

  Sebastian Vizan

Sebastian Vizan

  Student An II Masterat Social Media şi Marketing Online, SNSPA

  noizz.ro/autori/sebastian-vizan

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite