„Basme cu cai“, visul împlinit al cascadorului Vali Vasilescu: „Aducem acţiunea din filme la doi metri de tine“
0
Cavaleri, domniţe, balauri, vrăjitori şi alţi eroi de basm prind prind viaţă sub ochii vrăjiţi ai publicului, în spectacolele în aer liber organizate în cadrul proiectului „Basme cu cai“.
Cascadoria de film a apărut în România, ca meserie, în anul 1965. Încă de la primul său film, „Dacii“, regizorul Sergiu Nicolaescu a decis că vrea secvenţe de luptă realizate profesionist. Atunci au fost „chemaţi sub arme“ numeroşi sportivi, care au pus bazele unei trupe de cascadori de elită, considerată la un moment dat a fi una dintre cele mai bune din Europa. După 1990, cascadorii de la Buftea au devenit, încetul cu încetul, privaţi de profesie, în condiţiile în care pelicule care să-i pună în valoare s-au realizat doar sporadic, însă breasla s-a încăpăţânat să nu dispară. Ba mai mult, în ultimii ani a cunoscut chiar un reviriment neaşteptat. Astăzi, în România există cam 80 de cascadori profesionişti. În mare parte, ei îşi fac mâna în producţiile străine care se filmează în România. Totuşi, publicul din ţară îi poate vedea în carne şi oase pe cascadori în cadrul unui alt gen de divertisment care a renăscut: spectacolul tematic în aer liber.
Pe şoseaua Chitilei, în incinta Colloseum Retail Park, o cetate medievală este populată în fiecare weekend de cai, cavaleri, regi, domniţe, bufoni, balauri şi vrăjitori. Creatorul proiectului „Basme cu cai“ este Vali Vasilescu, unul dintre cei mai apreciaţi cascadori ai momentului. Vizionar, aşa cum a fost şi vestitul Szoby Cseh la timpul său, Vasilescu a dublat actori celebri, în filme precum „Cold Mountain“ şi „The Three Musketeers“. A fost primul român acceptat în „The Taurus World Stunt Academy“, prestigioasa organizaţie internaţională a cascadorilor, dar este şi crescător de cai, lupi şi păsări de pradă. „Ideea aceasta e născută de foarte mulţi ani. Ne propunem să-i introducem pe toţi cei care vin să ne vadă într-o lume de vis, a basmelor, şi încercăm să aducem acţiunea care garantează succesul unui film la numai câţiva metri de spectator, live. Din 2005 şi până anul trecut, am realizat aceste spectacole în diverse oraşe din ţară, în cadrul unor festivaluri medievale, dar îmi doream de multă vreme o locaţie stabilă. A fost foarte complicat până am găsit terenul pe care să ridicăm această cetate, pentru că nicio primărie din Bucureşti n-a crezut în proiectul nostru. Aici e o afacere privată şi sperăm că publicul va fi alături de noi. Avem deja două spectacole în program, «Balaurul» şi «Giganţii», două basme dedicate copiilor cu vârste între 3 şi 70 de ani. În plus, în zilele în care nu avem reprezentaţii, invităm doritorii în cetate, la cursuri de echitaţie şi plimbări cu caii şi poneii“, a explicat Vali Vasilescu.
Lupul Bref şi uliul Vifor
Din trupa de cascadori ai lui Vali Vasilescu fac parte atât veterani ai cinematografiei, precum Paul Fister, Daniel Cincan, Gheorghe Bănică şi Marian Dicu, cât şi tineri precum Ionel Calimandruc, Alexandra Onică şi Ionuţ Deliu. „Mă bucură enorm faptul că am ocazia să lucrez cu astfel de tineri destoinici, care pot să ducă mai departe moştenirea generaţiei mele“, a mărturisit bătrânul „haiduc“ Paul Fister, care s-a apucat de cascadorie în 1967 şi este încă activ. Desigur, personaje principale ale poveştilor sunt şi caii Levante, Arahal, Branco, Tabu, Pedante, Gorre, lupul Bref şi uliul Vifor.
Scenariile sunt scrise şi regizate de Vali Vasilescu, care este totodată şi unul dintre protagoniştii show-urilor. Deşi s-a axat acum pe scenarii inspirate din basmele copilăriei, Vali Vasilescu a produs, în trecut, şi spectacole cu tematică istorică. În februarie 2008, a realizat cu ocazia aniversării a 620 de ani de la atestarea documentară a cetăţii Sucevei, un spectacol despre care se vorbeşte cu admiraţie şi astăzi. În realizarea scenariului s-a pornit de la primul asediu al Sucevei de către armata otomană, din 1476, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, cetatea nefiind atunci cotropită. „Cam 200 de persoane au fost implicate în realizarea acelui moment. Am avut oşteni târâţi în goana cailor, răzeşti, turci, s-au tras 50 de salve de tun. Au asistat la spectacol 8.000 de spectatori, cifră onorantă pe care am aflat-o pentru că reprezentanţii muzeului au tăiat bilete la intrarea în Cetatea de Scaun. E adevărat, şi bugetul a fost unul generos, 80.000 de euro, din care mie, ca firmă, mi-au rămas la final cam 2.000 de euro. De atunci, n-am mai realizat astfel de spectacole pentru că a venit criza financiară, s-a tot strâns cureaua, iar pe de altă parte nici mie nu-mi plac jumătăţile de măsură. Ori facem ceva ca la carte, ori nu mai facem“, a explicat cascadorul.
Se încarcă comentariile...
