VIDEO Elvis Presley ar fi împlinit astăzi 79 de ani: povestea „Regelui Rock'n Roll-ului“, contestat de unii, iubit de mulţi

Elvis Presley şi-a dedicat viaţa muzicii şi oamenilor. „Fă ceea ce e corect pentru tine, atâta timp cât nu răneşti pe nimeni“, era deviza Regelui

Elvis Presley sau „Regele Rock'n Roll-ului“ ar fi împlinit astăzi 79 de ani, dar el şi-a cântat ultimul vers în urmă cu 36 de ani, în 1977.

Pe 8 ianuarie 1935, într-o casă modestă din micul oraş Tupelo, Mississippi, venea pe lume Elvis Aaron Presley, cel care avea să devină părintele unui stil muzical greu de copiat, dar frecvent interpretat de cei mai populari artişti în viaţă. 

Gladys Presley, mama artistului, aduce pe lume doi gemeni: primul, Jesse Garon s-a născut mort, dar ce de-al doilea, Elvis Aaron Presley, s-a născut fără probleme şi a devenit singurul copil al familiei.

Micul Elvis cântă în corul bisericii, este fascinat de blues-manii negri, care au avut o influenţă considerabilă asupra lui, şi de country, muzică pe care o asculta la radio. 

Elvis, nedespărţit de chitara sa

La doar 10 ani îşi face debutul muzical, cu melodia „Old Shep“, interpretată în cadrul unui concurs de tinere talente organizat în oraşul natal, cu ocazia unui târg. Se clasează pe locul al doilea, primind cinci dolari şi posibilitatea de a participa în mod gratuit la toate evenimentele din cadrul târgului. Tot atunci, părinţii îi dăruiesc prima lui chitară, aceştia neputându-şi permite bicicleta mult dorită de către Elvis. 

Oriunde mergea Elvis avea cu el chitara atârnată în spate. De câte ori mergea într-o cafenea sau într-un bar, erau oameni care spuneau: «să vedem cum ne cânţi, băiete!»   Johnny Burnette, cântăreţ

În septembrie 1948, familia Presley se mută în Memphis, în speranţa unui trai mai bun, iar Elvis este nevoit să muncească pentru a-şi ajuta familia, dar în paralel îşi urmează atât liceul, cât şi visul: muzica.

„Oriunde mergea Elvis avea cu el chitara atârnată în spate. De câte ori mergea într-o cafenea sau într-un bar, erau oameni care spuneau: «să vedem cum ne cânţi, băiete!»“, afirma Johnny Burnette, un alt pionier rockabilly, citat de site-ul rockabilly.ro. 

„Regele“: şoferul de camion timid

În ciuda talentului, Elvis era un băiat timid şi uneori refuza să cânte în public tocmai pentru că nu-şi putea învinge emoţiile. După absolvirea liceului, munceşte în diferite fabrici din oraş, o perioadă fiind şi şofer de camion.

În 1953, înregistrează primul demo la Sun Studio contra sumei de patru dolari. Acesta conţine piesele „My Happiness/ Bucuria mea“ şi „That's When Your Heartaches Begin/ Atunci încep durerile tale de inimă“ şi este dăruit mamei sale. La începutul anului 1954, înregistrează un al doilea demo, iar mai târziu, la îndemnul patronului studioului, înregistrează o serie de cinci single-uri printre care şi celebrul „That's All Right“, alături de Scotty Moore (chitară) şi Bill Black (bas). 

După ce este respins la preselecţia Grand Ole Opry, fiind îndrumat de către organizatori să se întoarcă la slujba sa de conducător de camioane, semnează un contract de un an pentru a cânta în fiecare săptămână la radio. Aici îl întâlneşte pe Tom Parker, autointitulat „Colonelul“, care este managerul cu care în 1955 va semna un contract. 

„Colonelul“ Parker vinde toate înregistrările lui Elvis contra sumei de 40.000 de dolari plus un vonus de 5.000 de dolari pentru artist. Un an mai târziu, înregistrează piesa „Heartbreak Hotel“, single vândut în peste 300.000 de exemplare numai în primele trei săptămâni şi prima piesă a lui Elvis ce a înregistrat vânzări de peste un milion de exemplare, aducându-i primul disc de aur.

Anul 1956 a fost unul definitor pentru cariera lui Elvis Presley: apare primul său album, care îi poartă numele şi care a ajuns rapid pe prima poziţie în Billboard 200, unde a rămas timp de zece săptămâni, semnează un contract de şapte ani cu Paramount Pictures, apare frecvent în emisiuni televizate şi concertează în toată America. 

Este venerat ca un zeu pentru că pe lângă faptul că a inventat rock and rollul, a fost cel mai mare interpret de balade, după Frank Sinatra; pentru că transluciditatea sa spirituală şi sexualitatea înfrânată din blues-urile pop încă impresionează milioane de femei din întreaga lume   Robert Christgau, jurnalist

Pe 26 septembrie este proclamată Ziua Elvis Presley în oraşul său natal şi are loc premiera primului său film, „Love Me Tender“, un real succes, aplaudat de critici. 

Un soldat modest şi generos 

Începutul anului 1957 îl găseşte lucrând la cel de-al doilea film, „Loving You“. Urmează filmările pentru peliculele „Jailhouse Rock“ şi „King Creole“, iar un an mai târziu activitatea artistică îi este întreruptă de recrutarea în armata Statelor Unite. 

Colegii de armată l-au descris ca fiind un soldat capabil, modest în ciuda reputaţiei sale, dar şi generos. Acesta şi-a donat solda în scopuri caritabile şi a cumpărat aparate TV pentru tot personalul ce deservea baza militară, după cum se arată într-o biografie a artistului, elaborată de rockabilly.ro.

Când eram un copil, eram un visător. Dacă citeam cărţi umoristice, mă consideram eroul lor, iar dacă vedeam filme, eram protagonistul lor. Deci fiecare vis avut s-a transformat în realitate de mii de ori   Elvis Presley

La începutul lui 1969, Presley revine în Memphis, unde înregistrează alte două albume - „From Elvis in Memphis“ şi „From Memphis to Vegas, From Vegas to Memphis“ -  ce conţin hiturile „In the Ghetto“, „Suspicious Minds“, „Don't Cry Daddy“ şi „Kentucky Rain“. Tot în '69, se întoarce pe platourile de filmare pentru ceea ce avea să fie ultimul său film - „It is a Change Of Habit“.

Transformarea într-o „caricatură grotească“

În perioada 1970-1977, viaţa „Regelui“ este o înşiruire de concerte, turnee, înregistrări, acestea culminând cu numeroase spitalizări din cauza stresului şi lipsei de odihnă. Tot în această perioadă apelează la pastile energizante şi tot felul de alte droguri, iar în acea fatidică zi de 16 august 1977, Elvis pregăteşte ultimele detalii privind spectacolul pe care urma să-l susţină în Portland a doua zi, când este găsit mort, în urma unui infarct miocardic. 

În 2006, un jurnalist şi-a amintit: „Elvis Presley a devenit (referire la anul 1977, n.r.) o caricatură grotească a strălucirii şi energiei sale obişnuite, abia reuşind să menţină scurtele sale concerte până la final“.

Contestat de Frank Sinatra

31 de filme, 2 documentare, 64 de albume, 149 de single-uri şi nenumărate concerte, peste un miliard de discuri vândute, sute de discuri de aur sau platină, 14 nominalizări la premiile Grammy, dintre care trei câştigate, premiul pentru întreaga carieră, titlul de Unul dintre cei zece cei mai merituoşi tineri ai naţiunii sunt doar o mică parte din realizările celui care şi-a dedicat viaţa muzicii, dar şi oamenilor. 

Stilul lui muzical este deplorabil, este un zâmbet afrodisiac, dar rânced. Iau naştere în rândul tinerilor sentimente total negative şi distructive   Frank Sinatra

„Fă ceea ce e corect pentru tine, atâta timp cât nu răneşti pe nimeni“, era deviza după care se ghida „Regele“. Cu toate acestea au existat şi voci care l-au contestat, astfel în 1956, un critic al publicaţiei „New York Daily News“ scria că muzica apreciată de public „a atins cele mai joase nivele din cele mai vechi timpuri până la acest Elvis Presley“. 

Chiar şi Frank Sinatra afirma: „Stilul lui muzical este deplorabil, este un zâmbet afrodisiac, dar rânced. Iau naştere în rândul tinerilor sentimente total negative şi distructive“. 

„Îl admir. Are toate drepturile să afirme ceea ce doreşte. Este o adevărată celebritate şi un bun actor, dar cred că nu ar fi trebuit să spună acele lucruri. Acest stil pe care îl adopt este un curent, la fel cum a fost acela pe care l-a adoptat el la începuturi“, i-a răspuns Elvis, în stilul caracteristic. 

FBI îl considera un „pericol“

În concordanţă cu dosarele FBI ale cântăreţului, Presley era considerat un pericol pentru securitatea Statelor Unite. Mişcările lui pe scenă erau numite „strip-tease îmbrăcat“ sau „autosatisfacere sexuală“. Psihologii se temeau ca tineri să nu adopte aceeaşi „atitudine perversă, aceleaşi mişcări vulgare şi isterie“. 

Unii oameni îşi mişcă picioarele, alţii pocnesc din degete şi alţii îşi balansează corpul. Eu pot însă să le fac pe toate acestea deodată. Aşa cred.   Elvis Presley

Presley în schimb nu considera că show-urile lui sunt vulgare: „Unii oameni îşi mişcă picioarele, alţii pocnesc din degete şi alţii îşi balansează corpul. Eu pot însă să le fac pe toate acestea deodată. Aşa cred.“ În august 1956, un judecător din Florida l-a ameninţat că dacă îşi va mişca în felul respectiv corpul, cât timp va concerta în Jacksonville, va fi arestat, declarând că Elvis subminează tineretul american, după cum se arată în biografia menţionată. 

„A inventat rock and rollul, dar nu acesta este motivul pentru care este venerat ca un zeu“, a observat jurnalistul Robert Christgau. „Este venerat ca un zeu pentru că pe lângă faptul că a inventat rock and rollul, a fost cel mai mare interpret de balade, după Frank Sinatra; pentru că transluciditatea sa spirituală şi sexualitatea înfrânată din blues-urile pop încă impresionează milioane de femei din întreaga lume“, a analizat specialistul în muzică.

De altfel, Elvis a avut şi motive. „Când eram un copil, eram un visător. Dacă citeam cărţi umoristice, mă consideram eroul lor, iar dacă vedeam filme, eram protagonistul lor. Deci fiecare vis avut s-a transformat în realitate de mii de ori“, a dezvăluit solistul. „Am înţeles devreme că «fără un cântec, ziua nu se va termina niciodată, fără un cântec, omul nu are prieten», deci am continuat să interpretez un cântec“ (aluzie la piesa „Without a Song“ a lui Frank Sinatra – n. r.).