Studenţii Universităţii din Bucureşti învaţă în clădiri cu risc seismic. Ce spun reprezentanţii Universităţii

Sediul de pe strada Franceză nr 22, unde studenţii de la Limbi Străine învaţă. Situaţia este doar temporară, sediul Facultăţii de Limbi Străine de pe strada Pitar Moş fiind în renovare      FOTO: Octav Ganea/Mediafax

Studenţii Facultăţii de Limbi Străine a Universităţii din Bucureşti au fost mutaţi temporar din sediul de pe strada Pitar Moş, care se află în renovare, şi studiază acum în sălile de clasă închiriate la Universitatea Ecologică, pe strada Franceză nr. 22, clădire care se află pe lista imobilelor cu risc seismic a Primăriei. Reprezentanţii Universităţii neagă însă că-şi expun studenţii pericolului.

Într-un răspuns la o solicitare făcută de ziarul "Adevărul", Universitatea din Bucureşti a negat că studenţii săi ar învăţa într-un sediu cu risc seismic.

"Nicio clădire a Universităţii din Bucureşti în care se desfăşoară activităţi didactice, de cercetare, sportive, culturale etc. nu se află în categoria clădirilor cu risc seismic. Clădirea din strada Franceza nr. 22, închiriată de Universitatea din Bucureşti pentru desfăşurarea unor activităţi didactice în urma închiderii temporare pentru reabilitare a sediului Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din str. Pitar Moş, nu se află nici ea pe lista clădirilor cu risc seismic, fiind vorba despre o informaţie neactualizată de pe site-ul Primăriei. Conform informaţiilor pe care Universitatea le are de la proprietarul clădirii, actualizarea se va face în scurt timp şi pe site-ul Primăriei", se arată în răspunsul oficial al Universităţii. 

Însă imobilul de la numărul 22 de pe strada Franceză se regăseşte pe lista Primăriei actualizată în data de 13 noiembrie 2015 unde sunt trecute toate clădirile cu bulină roşie din Capitală.

Lista Imobilelor Expertizate - clădiri din Bucureşti cu risc seismic

De altfel, studenţii şi-au exprimat pe forumuri îngrijorarea legat de condiţiile din clădirea unde învaţă. "Problema mea este cu sediul din strada Franceză, unde merg zilnic. Totuşi, riscul seismic nu e singura problema. Sunt toalete fără uşi, nu avem niciun fel de dotare, etc. Acum două zile am decis împreună cu profesorul să ieşim din clădire în timpul cursului pentru că mirosea ceva foarte puternic a fum şi a încins. Cam ce ar trebui să facem şi cui să ne adresăm pentru ca secţiile care au cursurile acolo să fie mutate?", se întreabă un student de la Facultatea de Limbi Străine.

Între timp, lucrările de renovare a sediului din strada Pitar Moş, unde anul trecut ploua prin acoperiş şi studenţii stăteau la cursuri cu o găleată în care picura apa, situaţie care a fost şi filmată şi a ajuns ulterior în presă, ar trebui să fie gata până la 1 ianuarie.

"Lucrările de la sediul din Pitar Moş constau în reabilitarea acoperişului, a faţadei şi a spaţiilor interioare. Termenul prevăzut pentru finalizarea lucrărilor este 31 decembrie 2015", a spus Universitatea din Bucureşti în răspunsul ei.

Reprezentanţii Universităţii din Bucureşti au detaliat mai departe şi măsurile pe care le iau pentru siguranţa studenţilor. "Universitatea din Bucureşti se preocupă constant de siguranţa studenţilor şi a angajaţilor săi pentru apărarea împotriva incendiilor şi a cutremurelor. Anual studenţii Universităţii participă la instructaje pentru protecţia şi prevenirea situaţiilor de risc şi sunt organizate tururi pentru cunoaşterea clădirilor în care învaţă, în cazul necesităţii unei evacuări. De asemenea, există echipe de tehnicieni şi specialişti care întreţin sursele de electricitate pentru preîntâmpinarea potenţialelor riscuri de incendiu. Sunt reînnoite periodic extinctoarele din toate sediile Universităţii, pentru a nu ieşi din termenul de valabilitate. Întregul personal implicat în activităţi ce presupun un risc sunt calificaţi prin cursuri de prevenire a incendiilor", se mai arată în răspunsul Universităţii.

Nicio clădire a Universităţii din Bucureşti nu are „securitate” la incendiu

Universitatea din Bucureşti stă prost şi cu autorizaţiile de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Mai exact, niciuna din clădirile instituţiei, nici căminele studenţeşti şi nici construcţiile noi inaugurate în ultimii ani, nu se află în evidenţele ISU. De altfel, doar patru din cele aproape 50 de universităţi din Capitală deţin aceste documente, potrivit reprezentanţilor ISU Bucureşti.

Printre ele nu se regăseşte Universitatea Bucureşti, cea mai mare din Capitală şi a doua la nivel naţional, care şcolarizează peste 30.000 de studenţi şi găzduieşte în căminele sale peste 5.000 de studenţi.

„Toate clădirile aflate în propritatea Universităţii din Bucureşti se află în curs de a obţine autorizaţia de securitate la incendiu. În acest sens, ISU a efectuat anual inspecţii şi verificări în clădirile Universităţii pentru a verifica implementarea recomandărilor ce au fost făcute pentru conformarea la standardele impuse. Termenul convenit de ISU împreună cu Universitatea din Bucureşti pentru implementarea integrală a recomandărilor este 2018”, au răspuns pentru „Adevărul”, reprezentanţii UB.

Studenţii au făcut grevă japoneză anul trecut

Anul trecut, studenţii Universităţii din Bucureşti au făcut grevă japoneză în semn de protest faţă de condiţiile în care învaţă, semnalând lipsa de căldură din săli, condiţiile deplorabile din toalete şi faptul că în unele săli de curs plouă prin acoperiş. Asociaţia Studenţilor de la Limbi Străine din Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti (ASLS) a trimis şi o scrisoare deschisă către rectorul Mircea Dumitru în care s-au semnalat toate acestea.

"Pe această cale dorim să vă transmitem că este de bun simţ şi uman să oferiţi condiţii optime de învăţare pentru studenţii noştri conform Cartei Universitare şi al Statutului Studentului, aprobat prin ordin de Ministru. Deja au trecut mult prea multe ierni şi răbdarea studenţilor a trecut. Am ajuns momentul în care ne-am săturat de promisiuni, de cenzură şi de lipsa de transparenţă de care daţi dovadă permanent. Dorim să ştim cine este vinovatul pentru această lipsă profundă de respect faţa de studenţi şi dorim să ştim acest răspuns cât mai repede. Deja ne-am obişnuit să învăţăm în săli pline de mucegai şi igrasie, să analizăm ecosisteme pe holuri şi să fugim din centrele universitare când este un cutremur, de frică să nu ne cadă acoperişul în cap sau, şi mai rău, să suportăm consecinţe si mai grave", se arată în scrisoarea deschisă.

În urma scandalului mediatic, Universitatea din Bucureşti a venit cu un răspuns în care a explicat situaţia sediului Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.

"Imobilul din Pitar Moş a făcut obiectul unei revendicări de retrocedare. Universitatea din Bucureşti avea şi are datoria, morală şi legală, de a face tot posibilul, în condiţiile legale existente, de a nu-şi înstrăina patrimoniul. Din păcate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acestui litigiu, Universitatea nu a avut dreptul legal de a face investiţii majore, întru totul necesare, pentru recondiţionarea acestui imobil. Un precedent recent a fost retrocedarea imobilului din strada Sf. Ştefan în care îşi defăşura activitatea Facultatea de Ştiinţe Politice", a explicat Universitatea într-un comunicat de presă, motivul pentru care există probleme de infrastructură în vechiul sediu.