Studentă româncă în Finlanda: La noi, se predă multă teorie şi se face puţină practică, în Finlanda este exact invers

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Arhiva Personală
FOTO: Arhiva Personală

Crina Samarghitean a urmat un master de informatică medicală în România şi un doctorat de bioinformatică medicală în Finlanda. Este unul dintre tinerii care reprezintă cu succes România în srăinătate şi care a primit o menţiune specială pentru excelenţă în cadrul Galei Ligii Studenţilor Români din Străinătate de anul acesta.

În prezent, Crina Samarghitean este înscrisă la un program de specializare în pediatrie la Universitatea Tampere din Finlanda şi are proiecte de colaborare şi cercetare în bioinformatică la Universitatea Keele din Anglia, la Universitatea Tampere şi la Universitatea Lund din Suedia.

Adevărul: Povesteşte-ne parcursul tău educaţional, ce liceu ai absolvit, de ce ai ales să pleci la studii în străinătate?

Crina Samarghitean: Am terminat liceul de matematică-fizică 'Liviu Rebreanu' din Bistriţa, după care am absolvit Universitatea de medicină 'Iuliu Haţieganu' din Cluj şi un master de informatică medicală la aceeaşi universitate. Am plecat la studii în străinătate pentru că am vrut să evoluez şi sa fac cercetare. În acelaşi timp îmi doream să cunosc o cultură nouă şi să îmi fac prieteni noi.

De ce Finlanda? Ce studiezi acolo?

Finlanda, având un nivel tehnic avansat, îmi permitea să pot pot aprofunda subiectul meu de master în informatică medicală. Am fost acceptată iniţial la un program internaţional de epidemiologie. După puţin timp mi-am gasit de lucru la cel mai mare institut de cercetare din Finlanda, într-un proiect ce urmărea dezvoltarea electronizată a fişelor de pacienţi. După patru luni mi s-a oferit să lucrez la Universitatea Tampere în grupul de bioinformatică. Acest grup a fost primul din lume care a contribuit la dezvoltarea bazelor de mutaţii genetice în imunodeficienţe. Am susţinut un doctorat la această universitate şi, în prezent, îmi termin rezidenţiatul în pediatrie la aceeaşi universitate. În paralel, am început colaborări de cercetare cu universităţi din Anglia.

Cum te-ai adaptat la societatea finlandeză?

Din fericire, în societatea finlandeză se vorbeşte şi engleză. Universitatea şi statul te ajuta sa te adaptezi la noua societate cât mai bine. Sunt o mulţime de cursuri de integrare şi programe educaţionale. În plus, biblioteca publică oferă materiale audio şi vizuale care, de asemenea, ajuta la procesul de integrare. În momentul când am început să vorbesc şi finlandeză, procesul de adaptare a fost mai uşor.

Cum ţi se pare celebrul sistem educaţional finlandez?

Sistemul educaţional finladez este foarte practic şi accentuează interacţiunea şi comunicarea dintre elev şi profesor. Fiecare curs îţi dă posibilitatea să fii pro-activ, să înveţi să lucrezi în echipă, să comunici, să îţi exprimi ideile în scris şi verbal în faţa unei audienţe. Profesorii sunt respectaţi şi bine plătiţi. Este o concurenţă mare să ajungi profesor şi trebuie să fii cel mai bun.

Vrei să te întorci în ţară?

Eu ma întorc în fiecare an în România de cel putin de două ori pe an. Întrucat port România în inimă şi am reprezentat-o la toate conferinţele şi expoziţiile de artă pe care le-am făcut, mă consider un fel de ambasador cultural şi ştiinţific al României. M-aş bucura să pot găsi mai mulţi colaboratori în România să putem face şi mai multe proiecte pentru România şi în ţară.

Ce anume ţi se pare bun în sistemul educaţional românesc şi ce crezi că ar trebui să schimbăm?

Mi se pare bun în sistemul educaţional românesc faptul că este un sistem competitiv şi încurajează elitele. Pe de altă parte, sistemul educaţional românesc ar trebui să încurajeze elevii şi profesorii să fie mai proactivi şi interactivi. Sistemul ar trebui fie mai practic şi să pregăteasca elevii pentru situaţiile practice din viaţă. În primul rând cred că ar trebui să fie alocat un buget mai mare pentru educaţie şi ştiinţă. Profesorii ar trebui să fie corect renumeraţi astfel încât să îşi facă corect treaba în clasă, să inspire şi să îndrume elevii.

Poţi să faci o comparaţie mică între educaţia din România şi cea din Finlanda?

România - multă teorie şi mai puţină practică. Finlanda - mai multă practică şi mai puţină teorie.

Ce sfaturi ai pentru tinerii care vor să plece la studii în străinătate?

Să citească mult şi să se informeze bine înainte de a pleca la studii în străinătate. Să nu renunţe la visul lor oricât de multe piedici ar avea. Să aplice la cât mai multe universităţi şi să aleagă cea mai bună variantă pentru ei. Să aibă curaj şi încredere în forţele proprii.
 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite