ANALIZĂ Ţările unde pot învăţa cel mai bine copiii imigranţilor
0O analiză publicată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că Australia, Canada, Israel şi SUA, state unde în jur de un sfert dintre studenţi provin din familii de imigranţi, oferă cele mai bune şanse de integrare în sistemul de educaţie pentru cei veniţi de peste hotare.
Analiza PISA in Focus de luna aceasta a încercat să identifice nu doar modul în care imigranţii influenţează ţara gazdă, ci mai degrabă cât de bine se integrează aceştia în sistemele educaţionale, aspect de care depinde mai departe integrarea lor cu succes pe piaţa muncii, prin calificările necesare în statul respectiv.
Pe scurt, raportul arată că elevii imigranţi care provin din aceeaşi ţară de origine au performanţe educaţionale diferite în funcţie de statul în care trăiesc. Iar cele mai mici diferenţe de performanţă între imigranţi şi băştinaşi, cu acelaşi statut socio-economic, se înregistrează în ţările cu număr mare de imigranţi, de diverse naţionalităţi.
Marilyn Achiron, de la Departamentul de Educaţie şi Abilităţi al OECD, scrie pe blogul organizaţiei că ”între 2000 şi 2009 (anul ultimei testări internaţionale PISA - n.r.), procentul tinerilor de 15 ani din ţările OECD cu trecut de imigrant a crescut de la 8 la 10%”.
”În Irlanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Rusia, Spania şi SUA, numărul elevilor imigranţi a crescut cu peste 5 puncte procentuale în aceeaşi perioadă, iar acum ei reprezintă între 8-30% din populaţia cuprinsă în educaţie din aceste state.Sistemele de educaţie joacă aşadar un rol critic în procesul de integrare: le oferă imigranţilor şi copiilor acestora oportunităţile de a obţine abilităţile de care au nevoie pentru a intra pe piaţa muncii”, explică Achiron.
Pisa_in_focus_imigrantii_si_educatia
Reprezentanta OECD a explicat că există ţări care nu au reuşit să-şi adapteze foarte bine sistemele de educaţie la fluxul de imigranţi, generând astfel o slabă integrare a lor în şcoli, în ciuda faptului că au acelaşi statut socio-economic. De exemplu, elevii ruşi stabiliţi în Finlanda, Germania şi Israel au obţinut aproximativ aceleaşi punctaje la testul PISA la capitolul citit, în timp ce elevii ruşi din Cehia au obţinut cu 30 de puncte mai puţin la aceleaşi teste, echivalentul unui an şcolar. O situaţie similară s-a înregistrat şi între Danemarca şi Luxembourg în cazul imigranţilor din fosta Iugoslavie.
În ceea ce-i priveşte pe elevii imigranţi de origine germană, cei din Austria şi Luxembourg au avut rezultate mai slabe decât cei din Olanda şi Elveţia. Cât despre imigranţii francezi, elevii care învaţă în şcoli din Elveţia s-au descurcat mai bine decât cei din Belgia, Israel şi Luxembourg, potrivit analizei OECD.
Ţările cu mulţi imigranţi, cele mai primitoare
Marilyn Achiron susţine că, în aceste diferenţe, un rol important îl joacă nu doar politicile sociale şi de imigraţie sau similarităţile de ordin cultural, ci mai ales ponderea imigranţilor în totalul populaţiei şcolare dintr-un stat.
”Elevii veniţi de peste hotare tind să aibă rezultate mai bune în sistemele educaţionale care au un număr mare de imigranţi şi unde există o diversitate socio-culturală în rândul elevilor. De exemplu, între un sfert şi o cincime dintre elevii din Australia, Canada, Israel şi SUA provine din familii de imigranţi. În aceste patru state, toţi elevii cu statut socio-economic similar au performanţe simlare, indiferent dacă sunt sau nu imigranţi”, susţine Achiron.
”Rezultatele la testele PISA arată de fapt că imigranţii se descurcă mai bine în ţări şi economii care fac faţă provocării diversităţii şi ale căror sisteme educaţionale sunt suficient de flexibile încât să se adapteze la elevi cu nevoi şi calităţi diferite. Ţările care abia încep să se confrunte cu valuri de elevi imigranţi cu istoric diferit pot învăţa din experienţa sistemelor care se luptă cu această provocare de mai mult timp şi care au reuşit să-i integreze pe aceşti elevi în sistemele lor de educaţie”, este de părere specialistul OECD.
Profilul studentului de azi: tânără de 22 de ani care studiază ştiinţele sociale
Peste 23 de milioane de tineri din ţările membre OECD şi G20 încep, anul acesta, facultatea. Cei mai mulţi studenţii din anul I sunt tinere în vârstă de 22 de ani care vor studia ştiinţe sociale timp de patru ani.
Ţările cu cei mai buni elevi din lume care excelează în toate ariile acoperite de testele PISA (Citire, Ştiinţe şi Matematică) sunt Finlanda, Australia, Hong Kong (China), Japonia şi Noua Zeelandă, potrivit rapoartelor PISA in Focus din luna august. Între timp, România figurează la sfârşitul clasamentului ţărilor cu rezultate medii în educaţie.
Aproape jumătatea din populaţia lumii trăieşte în zone urbane, iar acest lucru şi-a pus amprenta şi asupra sistemului de educaţie. Elevii care studiază în şcolile din oraşele mari au o performanţă educaţională mai bună, potrivit unei analize PISA, fapt evidenţiat în aproape fiecare ţară şi economie care a participat la studiu.
ANALIZĂ OECD Elevii săraci sunt cu doi ani în urma colegilor înstăriţi
Rapoartele PISA in Focus de luna aceasta au arătat faptul că unele ţări au avut mai mult succes decât altele în a oferi un nivel egal de educaţie pentru elevii lor, susţine Marilyn Achiron, editor la Departamentul de educaţie şi competenţe a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), într-un articol pe blogul organizaţiei.
Ce putem învăţa din exemplul ţărilor cu cele mai bune rezultate în domeniul educaţiei
Destul de multe voci afirmă că sistemul de educaţie românesc este în declin de foarte mulţi ani de zile. Deşi unele reforme interne au fost întreprinse pentru a pune pe picioare acest „colos cu picioare de lut”, niciuna dintre ele nu a funcţionat. Poate că ar trebui să privim înspre alte modele de educaţie cu mai mult succes. În acest sens, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) vine cu o soluţie.
Se încarcă comentariile...
