STUDIU La ce meserii visează olimpicii români
0Un studiu arată că doar 8% din olimpici vor să se întoarcă în sistemul care i-a format şi să devină profesori la rândul lor, în condiţiile în care educaţia românească se confruntă cu o adevărată criză de personal didactic de calitate. Coordonatorul lotului olimpic de matematică, profesorul Radu Gologan, spune că salarizarea este motivul principal pentru care tinerii geniali nu sunt atraşi de această meserie.
De ani de zile experţii din domeniu avertizează că ne paşte o adevărată criză de personal didactic, având în vedere că cei mai bine pregătiţi dascăli sunt cei trecuţi de 40 de ani, o mare parte din ei aflându-se acum în pragul pensionării. Aceştia sunt tocmai acei profesori care au pregătit tinerii geniali cu care ne mândrim la olimpiadele internaţionale. Un studiu arată că doar 8% din olimpici ar contempla o carieră didactică.
Studiul "Hai la olimpiadă" a fost realizat pe un eşantion de 1.553 de persoane, olimpici de gimnaziu şi liceu, dar şi profesorii care i-au pregătit. Datele au fost culese prin chestionare cu întrebări închise, care au fost completate în cadrul olimpiadelor naţionale de anul acesta, care s-au desfăşurat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi, Târgovişte, Târgu Mureş şi Vaslui.
Concluziile studiului: 41% din respondenţi ar vrea mai multă practică şi interdisciplinaritate
Potrivit raportului "Hai la olimpiadă", realizat de BCR, 50% din olimpici cred că un sistem ideal de educaţie ar trebui să fie structurat în funcţie de potenţialul fiecărului elev, iar 41% cred că ar trebui să se pună mai mult accentul pe practică şi pe interdisciplinaritate.
Doar 22% spun că într-o şcoală ideală ar trebui să se predea după instrumente moderne (laptopuri şi tablete) şi numai 2% vor ca profesorii lor să fie mai motivaţi sau să aibă mai puţine materii la clasă şi posibilitatea de a lucra mai mult la materiile la care excelează.
Şi majoritatea profesorilor (53%), care îi pregătesc pe olimpici, spun că învăţământul ideal românesc ar trebui mai mult accent pe practică şi interdisciplinaritate, iar 42% dintre dascăli cred că orele ar trebui structurate în funcţie de potenţialul fiecărui elev.
Doar 8% din olimpici vor să fie profesori
Raportul arată că 28% din olimpici vor să plece la studii în străinătate, dar numai dacă primesc o bursă, iar 17% spun că vor să plece indiferent de costuri. 24% spun că încă nu s-au hotărât şi 18% spun categoric nu. Dintre cei care vor să plece, numai 13% vor să se şi întoarcă pentru a munci în ţară. După terminarea studiilor, 32% dintre olimpici spun că ar vrea să lucreze într-o multinaţională, 28% vor în cercetare şi tot 28% vor antreprenoriat, adică propria afacere. Doar 9% vor să lucreze la o companie de stat şi numai 8% vor să se întoarcă în sistem ca profesori.
În ceea ce priveşte aşteptările pe care le au de la companii, 45% din olimpici spun că se aşteaptă la posibilităţi de învăţare şi dezvoltare profesională, 42% vor un salariu motivant, 31% vor să aibă sentimentul că fac ceva util, 28% vor stabilitate şi doar 7% visează la o funcţie de conducere.
Studiul mai arată că 54% din olimpici consideră că România are nevoie de tineri mai bine pregătiţi, 31% spun că e nevoie de mai multă etică în relaţiile de afaceri, 16% consideră că este nevoie de mai mulţi antreprenori, iar 9% spun că este nevoie de un sistem educaţional mai bun, de stabilitate economică, de păstrarea tinerilor în ţară, de locuri de muncă, promovarea valorilor şi respectarea regulilor.
30% din olimpici vor ca firmele să le ofere practică
De asemenea, olimpicii mai au aşteptări de la agenţii economici cum ar fi să creeze centre de performanţă în care elevii să se poată pregăti mai bine (43% vor asta), în timp ce 38% vor ca mediul economic să le ofere variante de a-şi finanţa studii superioare de calitate înaltă, 34% vor burse pentru elevii merituoşi şi 30% vor ca firmele să le ofere oportunităţi de practică.
De ce nu vor olimpicii să devină profesori
Prezent la evenimentul de lansare al studiului, profesorul universitar Radu Gologan, coordonatorul lotului naţional de matematică, a explicat pentru "Adevărul" că motivul pentru care tinerii foarte bine pregătiţi nu vor să se întoarcă în ţară este unul mai mult economic. "Factorul economic este decisiv aici. Eu sper ca tinerii să nu plece dezamăgiţi de ţară şi de educaţia pe care au primit-o aici, şi mai sper că se vor întoarce", a spus Gologan.
"Cercetarea se face la nivel internaţional, deci chiar dacă au plecat din România, asta nu înseamnă că ei au şi părăsit ţara lor de origine. Însă, în ceea ce priveşte chemarea meseriei de profesor, din păcate, salarizarea din învăţământ face ca tinerii talentaţi să nu ia în considerare această opţiune. Păcat că pierdem o tradiţie a dascălilor excepţionali fiindcă mulţi din ei sunt în pragul pensionării şi foarte puţini vin din urmă", a spus Gologan.
Profesorul Sever Popa, directorul Colegiului Naţional "Mihai Viteazul", liceu de olimpici, spune că deja se resimte criza de personal. "Criza personalului didactic a început deja şi s-ar putea ajunge la situaţia în care nu mai are cine să-i pregătească pe copiii aceştia. Problema nu este, însă, cu elevii supradotaţi, problema este la marea masă a elevilor de nivel mediu, criza de personal didactic se va resimţi în calitatea învăţământului în ansamblu. Nu sunt soluţii punctuale, în cazul acesta cred că soluţia implică o componenţă politică (politică naţională în domeniul educaţiei), altfel vom continua ca până acum, să dărâmăm ceea ce au făcut ceilalţi. De asemenea, degeaba facem declaraţii, trebuie ca aceste vorbe să se şi concretizeze în ceva", a atras atenţia Sever Popa.
Olimpic: În învăţământul românesc se simte delăsarea
În ceea ce-i priveşte pe olimpici, aceştia au spus pentru "Adevărul" că în mod sigur vor să studieze în străinătate, însă nu sunt siguri că vor să se mai şi întoarcă, darămite să devină profesori. "Vreau la studii în străinătate, dar neapărat cu bursă fiindcă altfel nici nu se pune problema. Vreau să studiez electronică, să fiu inginer, fiindcă sunt pasionat de robotică. Nu aş vrea să intru în învăţământ fiindcă nu este practic, mi-aş pierde antrenamentul, în plus, este exclus să intru în sistemul românesc unde se resimte o delăsare şi o lipsă de preocupare pentru bunăstarea lui", a spus Sabin Gheorghiu, elev în clasa a XII-a la Colegiul naţional "Mihai Viteazul" din Capitală.