Starea Educaţiei din România în date şi cifre statistice, potrivit unui program internaţional sub auspicii OECD

Ministerul Educaţiei a anunţat că România va participa la Studiul Internaţional privind Procesul de Predare - Învăţare, dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) - TALIS 2018, potrivit unei Hotărâri aprobate miercuri, 7 octombrie, de Guvern.

Programul TALIS (Teaching and Learning International Survey) este o succesiune de studii internaţionale comparative, ce oferă indicatori internaţionali şi de susţinere a politicilor educaţionale relevante privind profesorii şi procesul de predare-învăţare din şcoli. Programul TALIS 2018 se va  desfăşura în perioada 2016-2019 şi va furniza datele şi informaţiile esenţiale pentru realizarea de studii şi analize ulterioare, care să fundamenteze deciziile de politici publice în domeniul învăţământului, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.

TALIS 2018 prevede următoarele etape:
- Stabilirea contractorului internaţional, precum şi a responsabilităţilor şi protocoalelor de comunicare între consorţiu şi ţările participante;
- Realizarea primei întâlniri a Grupului de Experţi pentru Elaborarea Instrumentelor;
- Implementarea studiului-pilot, prevăzută pentru anul 2016;
- Realizarea pre-testării (2017);
- Realizarea studiului principal şi lansarea Raportului Internaţional (perioada octombrie 2017 - aprilie 2018).

Taxa pentru participarea României, în perioada 2016-2018, la Programul TALIS este în cuantum de 231.121 de euro, achitaţi către OECD în trei tranşe anuale. Echivalentul în lei al taxei va fi asigurat de bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate anual pentru Ministerul Educaţiei. Documentul mai prevede ca Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) să fie desemnat Centru Naţional TALIS.

Rezultatele studiului TALIS 2013

Elevii români copiază, absentează nemotivat şi întârzie mai puţin decât, elevii din alte peste 30 de state, potrivit studiului TALIS 2013, realizat de organizaţia OECD, aceeaşi care relizează testele PISA. Studiul arată că actele de vandalism, agresare şi intimidare a colegilor şi furturile sunt la un nivel mai scăzut în şcolile româneşti decât în străinătate.

Absenteismul şi întârzierea elevilor la şcoală sunt factorii negativi care se regăsesc preponderent în cele 34 de ţări care au participat la Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013. Rezultatele privind România:

• întârzierea la şcoală - 29%, faţă de media internaţională de 52%
• absenţele nemotivate - 30%, faţă de 39% media europeană
• copiatul - 5%, faţă de 13% media europeană
• actele de vandalism şi furturile - 2%, faţă de 4% media europeană
• intimidarea sau agresiunea verbală între elevi - 9%, faţă de 16% media europeană
• rănirea fizică provocată de violenţele între elevi - 1%, faţă de 2% media europeană
• intimidarea sau agresiunea verbală asupra profesorilor sau personalului - 0%, faţă de 3% media europeană
• deţinerea sau consumul de droguri şi de alcool - 0%, faţă de 1% media internaţională.

În ceea ce priveşte calitatea relaiei elev-profesor, 98% dintre directorii din ţările participante la studiu au raportat relaţii bune între profesori şi elevi. De asemenea, între 91% şi 96% dintre profesori au raportat relaţii pozitive cu elevii din şcolile în care îşi desfăşoară activitatea.

O variaţie a fost înregistrată doar în ceea ce priveşte ajutorul suplimentar acordat elevilor. Mai puţin de opt din zece dascăli au raportat faptul că elevii primesc sprijin suplimentar dacă au nevoie, în Brazilia (77%), Coreea (77%), Mexic (72%) şi Suedia (74%).

75% din profesorii români predau în şcoli cu materiale didactice insuficiente

Aproximativ 75% dintre profesorii din România predau în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa de materiale pedagogice, computere şi acces la internet pentru a avea un învăţământ de calitate, arată studiul.

Un procent similar cu al României privind materialele didactice din şcoli a fost înregistrat şi în Slovacia, aproximativ 75% dintre cadrele didactice desfăşurând activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat un deficit în acest sens.

Studiul arată că între 26 şi 38% dintre cadrele didactice din ţările participante la această analiză îşi desfăşoară activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa materialelor pedagogice, a computerelor sau programelor pentru computer utilizate în procesul de predare, a accesului la internet şi a materialelor pentru biblioteci.

Competenţele profesorilor

Raportul mai arată că lipsa profesorilor calificaţi sau cu performanţe bune este de 58,1% în România, faţă de 38,4% media internaţională, iar lipsa profesorilor cu competenţe de predare pentru elevi cu nevoi speciale este de 56,1% în România, faţă de 48% media internaţională.

Ponderea materiale didactice insuficiente sau necorespunzătoare este de 77,1% în România, faţă de 26,3% media internaţională. De asemenea, potrivit directorilor şcolilor din România cuprinse în studiu, ponderea resurselor de bibliotecă insuficiente sau necorespunzătoare este de 66,6%, faţă de 29,3% media internaţională. De asemenea, lipsa personalului auxiliar este de 65,4% în România, faţă de 46,9% media internaţională.

Rezultatele studiului arată următoarele lipsuri:

• calculatoare insuficiente sau necorespunzătoare pentru procesul de învăţământ - 75,8% în România, faţă de 38,1% media internaţională;
• acces insuficient la internet - 64,1% în România, faţă de 29,9% media internaţională;
• software educaţional insuficient sau necorespunzător - 74,7% în România, faţă de 37,5% media internaţională.

În medie, în România ar fi 22 de elevi/clasă

În România, numărul mediu de elevi dintr-o şcoală este de 474, faţă 546 media internaţională. De asemenea, numărul mediu de elevi dintr-o clasă este 22 în România, faţă de media internaţională de 24.

Numărul mediu de profesori din şcoală în România este 32, faţă de 45 media internaţională, astfel că raportul dintre numărul de elevi şi numărul de profesori este 15, faţă de 12 media internaţională.

În schimb, raportul dintre numărul de profesori şi numărul de personal de asistenţă pedagogică este mai mare în România faţă de media internaţională, adică 22, faţă de 14. Raportul dintre numărul de profesori şi numărul de personal administrativ este însă 8 în România, faţă de 6 media internaţională.

Cum s-a desfăşurat studiul TALIS 2013

Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013 s-a desfăşurat sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi este cel mai mare studiu internaţional centrat pe cercetarea mediului educaţional. România a participat pentru prima dată la acest studiu, în cel de al doilea ciclu, desfăşurat în perioada 2011-2013.

TALIS 2013 s-a desfăşurat în 34 de ţări de pe cinci continente. Ţările participante la studiul sunt: Australia, Israel, Serbia, Brazilia, Italia, Singapore, Bulgaria, Japonia, Slovacia, Chile, Coreea de Sud, Spania, Cipru, Letonia, Suedia, Croaţia, Malaezia, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), Cehia, Mexic, Alberta (Canada), Danemarca, Olanda, Anglia (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), Estonia, Norvegia, Flandra (Belgia), Finlanda, Polonia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Portugalia, Islanda şi România.

În fiecare ţară participantă, aproximativ 200 de şcoli au fost selectate aleatoriu să participe la studiu, pentru fiecare nivel de învăţământ pe care ţara respectivă l-a ales pentru a fi inclus în analiză. În fiecare şcoală, chestionarele au fost completate de directorul şcolii şi de alţi aproximativ 20 de profesori selectaţi aleatoriu.

În România, la activitatea de pretestare a chestionarelor TALIS au fost selectaţi să participe 803 profesori din 40 de şcoli. În etapa principală a studiului, în care au fost administrate chestionarele, au fost selectate să participe la studiu 197 de şcoli pentru nivelul de învăţământ gimnazial şi 147 de şcoli pentru opţiunea PISA.

De asemenea, au fost selectaţi să participe la studiu 3.370 de profesori dintre cei care predau în cele 197 de şcoli din eşantionul pentru învăţământ gimnazial şi 3.341 de profesori dintre cei care predau în cele 147 de şcoli participante la studiul PISA. Rezultatele studiului au fost publicate de OCDE şi sunt prezentate şi de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.