Studiul internaţional TALIS nu reflectă realitatea din sistemul românesc. Expert: "Părinţii sunt violenţi cu elevii şi li se pare normal ca profesorii să fie violenţi"

Un studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD, care fac şi testele PISA) arată că în şcolile româneşti avem o mare problemă cu lipsa de resurse, că media de elevi/clasă în ţară ar fi de 22 şi că în şcolile româneşti violenţa este foarte scăzută, ceea ce nu este adevărat, atrag atenţia experţii în Educaţie.

Experţii spun că violenţa în şcolile din România nu este bine cuantificată fiindcă înşişi părinţii o încurajează. E o chestiune de mentalitate, practic ceea ce percep occidentalii a fi violenţă, noi o vedem drept "bătaia e ruptă din rai".

Expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu este de părere că violenţa şcolară este mult subestimată în România. "Dacă la calitatea educaţiei România se poziţionează constant în coada clasamentelor internaţionale, singurii care mai aduc ceva faimă fiind doar olimpicii internaţionali, la violenţa şcolară suntem însă fruntaşi. Astfel, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care a inclus 37 de ţări, unităţile de învăţământ de la noi ocupă locul doi într-un clasament privind violenţa în şcoli. Alte studii interne relevă faptul că peste 70% dintre elevii români se tem de comportamentul agresiv al colegilor de şcoală", atrage atenţia Apăteanu.

Ea reaminteşte că în şcolile din România, violenţa nu este un subiect tratat cu seriozitate, nu există campanii ample anti-bullying, problema fiind de obicei ascunsă sub preş. "Chiar acolo unde există acţiuni destinate prevenţiei şi intervenţiei, adesea acestea nu contează pe implicarea efectivă a celor vizaţi, sunt puţin popularizate în rândul celor care ar trebui cu prioritate să le cunoască (autori, victime, elevi cu potenţial agresiv, părinţi). În puţine cazuri, violenţa în şcoală este definită ca fiind o problemă instituţională. În multe situaţii nu există o cooperare reală nici la nivelul unităţii şcolare (între elevi, cadre didactice, părinţi, conducerea şcolii) şi nici la nivel inter-instituţional, care să definească situaţiile de violenţă, să elaboreze strategii de prevenţie sau intervenţie, să monitorizeze şi să evalueze impactul acestora", a spus Apăteanu.

Violenţa, moştenire culturală în România

Apăteanu a explicat că violenţa din şcoli este în general subestimată în România din motive culturale, în principal.  "Părinţii sunt violenţi cu cei mici astfel că li se pare normal ca profesorii să fie violenţi, iar dacă văd doi băieţi bătându-se, părinţii vor spune că «aşa sunt băieţii» şi că e bine să fie mai agresivi, ca să răzbească în viaţă. Copiilor le este teamă să meargă la şcoală, de fapt, şi este o situaţie generalizată, iar cei agresivi de obicei chiar sunt mai respectaţi fiindcă intimidează", a explicat Apăteanu. Soluţia, spune ea, este educaţia, dar nu educaţia şcolară, cea făcută din manuale, ci educaţia artistică, impactul imaginii.

La rândul său, expertul în Educaţie Marian Staş spune că ceva nu pare să fie în regulă cu datele studiului, care nu reflectă realitatea cu acurateţe. "Date cu care aş fi de acord că reflectă realitatea veridic sunt cele legate de competenţele profesorilor şi lipsurile din sistem. Date care îmi ridică semne de întrebare sunt numărul de elevi/clasă, cred că e mult mai mare decât 22, şi chestiunile legate de elevi precum copiatul, absenţele nemotivate, intimidare şi agresiune verbală asupra profesorilor, consum de droguri şi alcool, care nu au cum să fie de 0%, să fim serioşi. Dacă ar fi să mă refer doar la cele două procente de 0%, cred că sunt multiple cazuri documentate de presă care contrazic procentele nule", a spus el.

Pe de altă parte, Staş spune că e posibil ca elevii români să fie mai "cuminţi" decât media europeană, în sensul unor comportamente mult mai reactive sau defensive şi mult mai puţin proactive (gândire / analiză critică / dezacorduri constructive pe opinii diferite). Staş spune că elevii au acest comportamnet "cuminte" fiindcă şcoala îi educă astfel – "mai degrabă să stea în banca lor, să nu se manifeste un spirit civic sau critic".

Studiul nu este serios

Atât Tincuţa Apăteanu cât şi Marian Staş au rezerve vizavi de modul în care s-a făcut studiul. "Sunt nişte informaţii destul de ciudate în acest studiu, contrare a ceea ce ştim din sistem. Spre exemplu, faptul că avem un numar mai mic de elevi/clasă decât media. Metodologia este ciudată în condiţiile în care ai totuşi statisticile Eurostat şi rapoartele Eurydice care reflectă într-o mai mare măsură realitatea. La studiul acesta au participat doar 200 de şcoli, iar informaţiile sunt completate de profesori şi directori, oameni care au interesul să arate o imagine pozitivă a propriei şcoli. Studiul nu măsoară de fapt nimic ci se bazează pe declaraţiile cadrelor didactice", a spus Apăteanu.

"Înclin să cred că unele secţiuni din chestionare au fost completate mai degrabă ca să dăm bine în poză. Eu aş avea un pic de răbdare până la ediţia următoare a studiului, pentru analiza comparativă a rezultatelor noastre ca ţară", a spus Staş.

Rezultatele studiului

Rezultatele Studiului Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013, pentru România:

•     întârzierea la şcoală - 29%, faţă de media internaţională de 52%
•     absenţele nemotivate - 30%, faţă de 39% media europeană
•     copiatul - 5%, faţă de 13% media europeană
•     actele de vandalism şi furturile - 2%, faţă de 4% media europeană
•     intimidarea sau agresiunea verbală între elevi - 9%, faţă de 16% media europeană
•     rănirea fizică provocată de violenţele între elevi - 1%, faţă de 2% media europeană
•     intimidarea sau agresiunea verbală asupra profesorilor sau personalului - 0%, faţă de 3% media europeană
•     deţinerea sau consumul de droguri şi de alcool - 0%, faţă de 1% media internaţională.

În ceea ce priveşte calitatea relaiei elev-profesor, 98% dintre directorii din ţările participante la studiu au raportat relaţii bune între profesori şi elevi. De asemenea, între 91% şi 96% dintre profesori au raportat relaţii pozitive cu elevii din şcolile în care îşi desfăşoară activitatea.

O variaţie a fost înregistrată doar în ceea ce priveşte ajutorul suplimentar acordat elevilor. Mai puţin de opt din zece dascăli au raportat faptul că elevii primesc sprijin suplimentar dacă au nevoie, în Brazilia (77%), Coreea (77%), Mexic (72%) şi Suedia (74%).

75% din profesorii români predau în şcoli cu materiale didactice insuficiente

Aproximativ 75% dintre profesorii din România predau în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa de materiale pedagogice, computere şi acces la internet pentru a avea un învăţământ de calitate, arată studiul.

Un procent similar cu al României privind materialele didactice din şcoli a fost înregistrat şi în Slovacia, aproximativ 75% dintre cadrele didactice desfăşurând activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat un deficit în acest sens.

Studiul arată că între 26 şi 38% dintre cadrele didactice din ţările participante la această analiză îşi desfăşoară activitatea în unităţi de învăţământ în care directorii au raportat lipsa materialelor pedagogice, a computerelor sau programelor pentru computer utilizate în procesul de predare, a accesului la internet şi a materialelor pentru biblioteci.

Competenţele profesorilor

Raportul mai arată că lipsa profesorilor calificaţi sau cu performanţe bune este de 58,1% în România, faţă de 38,4% media internaţională, iar lipsa profesorilor cu competenţe de predare pentru elevi cu nevoi speciale este de 56,1% în România, faţă de 48% media internaţională.

Ponderea materiale didactice insuficiente sau necorespunzătoare este de 77,1% în România, faţă de 26,3% media internaţională. De asemenea, potrivit directorilor şcolilor din România cuprinse în studiu, ponderea resurselor de bibliotecă insuficiente sau necorespunzătoare este de 66,6%, faţă de 29,3% media internaţională. De asemenea, lipsa personalului auxiliar este de 65,4% în România, faţă de 46,9% media internaţională.

Rezultatele studiului arată următoarele lipsuri:

• calculatoare insuficiente sau necorespunzătoare pentru procesul de învăţământ - 75,8% în România, faţă de 38,1% media internaţională;
• acces insuficient la internet - 64,1% în România, faţă de 29,9% media internaţională;
• software educaţional insuficient sau necorespunzător - 74,7% în România, faţă de 37,5% media internaţională.

În medie, în România ar fi 22 de elevi/clasă

În România, numărul mediu de elevi dintr-o şcoală este de 474, faţă 546 media internaţională. De asemenea, numărul mediu de elevi dintr-o clasă este 22 în România, faţă de media internaţională de 24.

Numărul mediu de profesori din şcoală în România este 32, faţă de 45 media internaţională, astfel că raportul dintre numărul de elevi şi numărul de profesori este 15, faţă de 12 media internaţională.

În schimb, raportul dintre numărul de profesori şi numărul de personal de asistenţă pedagogică este mai mare în România faţă de media internaţională, adică 22, faţă de 14. Raportul dintre numărul de profesori şi numărul de personal administrativ este însă 8 în România, faţă de 6 media internaţională.

Cum s-a desfăşurat studiul TALIS

Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013 s-a desfăşurat sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi este cel mai mare studiu internaţional centrat pe cercetarea mediului educaţional. România a participat pentru prima dată la acest studiu, în cel de al doilea ciclu, desfăşurat în perioada 2011-2013.

TALIS 2013 s-a desfăşurat în 34 de ţări de pe cinci continente. Ţările participante la studiul sunt: Australia, Israel, Serbia, Brazilia, Italia, Singapore, Bulgaria, Japonia, Slovacia, Chile, Coreea de Sud, Spania, Cipru, Letonia, Suedia, Croaţia, Malaezia, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), Cehia, Mexic, Alberta (Canada), Danemarca, Olanda, Anglia (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), Estonia, Norvegia, Flandra (Belgia), Finlanda, Polonia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Portugalia, Islanda şi România.

În fiecare ţară participantă, aproximativ 200 de şcoli au fost selectate aleatoriu să participe la studiu, pentru fiecare nivel de învăţământ pe care ţara respectivă l-a ales pentru a fi inclus în analiză. În fiecare şcoală, chestionarele au fost completate de directorul şcolii şi de alţi aproximativ 20 de profesori selectaţi aleatoriu.

În România, la activitatea de pretestare a chestionarelor TALIS au fost selectaţi să participe 803 profesori din 40 de şcoli. În etapa principală a studiului, în care au fost administrate chestionarele, au fost selectate să participe la studiu 197 de şcoli pentru nivelul de învăţământ gimnazial şi 147 de şcoli pentru opţiunea PISA.

De asemenea, au fost selectaţi să participe la studiu 3.370 de profesori dintre cei care predau în cele 197 de şcoli din eşantionul pentru învăţământ gimnazial şi 3.341 de profesori dintre cei care predau în cele 147 de şcoli participante la studiul PISA. Rezultatele studiului au fost publicate de OCDE şi sunt prezentate şi de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.