Rezultate Evaluare Naţională: 25% din candidaţi au obţinut medii sub 5. Profesori: „Nu subiectele au fost de vină“

Publicat: 01.07.2016 20:38

Ultima actualizare: 06.08.2022 04:10

Situaţia statistică la Evaluarea Naţională 2016, înainte de contestaţii, arată că 75% din candidaţi au obţinut medii de cel puţin 5. Potrivit profesorilor contactaţi de Adevărul, procentul este reprezentativ pentru nivelul de cunoştinţe al candidaţilor. De vină nu ar fi volumul de informaţii, ci ori mediul defavorizat din care provine elevul, ori lipsa de interes al acestuia.

Situaţia generală relevă că 111.510 candidaţi, respectiv 75% au obţinut medii de cel puţin 5 în acest an, faţă de 79,3%, în 2015. Numărul candidaţilor care au obţinut media generală 10 a fost, de 241 în acest an, faţă de 409 în 2015.

75 la sută din absolvenţii claselor a VIII-a care au susţinut Evaluarea Naţională în această sesiune au obţinut medii de cel puţin 5. Procentul este similar cu cel înregistrat în 2013, când 75,9 la sută au obţinut medii de cel puţin 5. Doar anul trecut procentul elevior care au înregistrat medii mai mari sau egale cu această notă a fost mai mare, respectiv 79,4 la sută. În acest context, profesorii susţin că rezultatele de anul acesta sunt reprezentative pentru nivelul de pregătire al elevilor, iar rata mai crescută a notelor de peste 5 de anul trecut s-a datorat subiectelor foarte uşoare.

Anul acesta, elevii s-au descurcat chiar bine, dacă avem în vedere că în 2014 28, 9% din totalul candidaţilor au luat medii sub 5.

La matematică, cele mai slabe note din ultimii trei ani

La matematică, în 2016, au obţinut nota maximă 2.556 candidaţi faţă de 2015 când au fost 5.873 candidaţi şi de 2014 când au fost 4.360 de candidaţi care au obţinut nota 10. Rezultatele la matematică au fost, în 2016, cele mai slabe din ultimii trei ani. Doar 67,3% din cei prezenţi au obţinut cel puţin nota 5 în 2016 faţă de 2015, când au fost 73,6% şi 2014, când au fost 72,9% care au luat note de cel puţin 5.

La proba de limba română, în 2016 rezultatele au fost ceva mai bune. În acest an au obţinut nota maximă 1.213 candidaţi faţă de 2015 când au fost 1.137 şi 599 în 2.014. În 2016, 82,1% dintre candidaţi au obţinut cel puţin 5 faţă de 85,5% în 2015 şi 73,4 în 2014. La această materie 122.403 candidaţi - 82,3%, au primit note peste 5.

Cele mai multe note peste 5 au fost obţinute în Brăila - 89,2%, Cluj - 88,9%, Municipiul Bucureşti - 87,2%, Prahova - 85,9% şi Galaţi - 81,9%. La coada clasamentului, cele mai puţine note de minim 5 au fost obţinute în Giurgiu - 55,1%, Teleorman - 60%, Mehedinţi şi Călăraşi, ambele cu 64,9%.

Rezultatele reflectă realitatea

Profesorii spun că în acest an subiectele au fost echilibrate, iar rezultatele reflectă realitatea.

„Anul trecut, subiectele au fost foarte simple, anul acesta a fost un examen normal. Aceasta este realitatea, pentru că de vină nu au fost subiectele”, a spus profesoara de română Ruxandra Achim de la Colegiul I.L.Caragiale.

Totodată, profesorul de matematică Alexandru Constantinescu, director al Colegiului Naţional „Spiru Haret”, consideră că problema cea mai mare a elevilor este matematica.

„Nu putem compara subiectele de anul trecut, când au fost uşoare, cu cele de anul acesta, când au fost echilibrate. Eu consider că matematica este problema şcolii noastre. Nu ştiu ce ar putea să se facă pentru ca situaţia să se îmbunătăţească. Se tot lucrează a curriculum, se vrea interdisciplinaritate. În schimb, copiii nu sunt învăţaţi că facă astfel de conexiuni, de interdisciplinaritate. Ar fi complicat pentru ei la nivel de conexiuni”, a explicat profesorul de matematică Alexandru Constantinescu, director al Colegiului Naţional „Spiru Haret”.

Cei cu note sub 5 provin, cel mai probabil, din medii defavorizate

Profesoara de română Ruxandra Achim consideră că notele sub 5 au fost luate în general de copiii din mediul rural, din medii defaorizate, în care nu există condiţii pentru studiu.

„Văd două cauze posibile pentru acest procent: una obiectivă, care ţine de mediu, de risc social, şi una subiectivă, care ţine de lipsa seriozităţii. Cu siguranţă foarte mulţi dintre copiii care nu au reuşit să ia note de 5 provin din medii defavorizate, în care nu există o situaţie echilibrată social, la fel cum poate fi vorba şi de lipsă de motivaţie, neseriozitate, dezinteres. Un punct îl aveau din oficiu, 1,20 luau pentru simpla redactare. Nu aveau decât să mai facă trei puncte. Subiectele nu au fost de nerezolvat. Nota 5 era accesibilă oricui”, a subliniat Achim.

„Părinţii trebuie să lucreze cu copiii”

Potrivit cadrului didactic, o verigă importantă în eşecul unui copil poate fi şi faptul că părinţii nu se implică activ în studiul acestuia.

„Părintele trebuie să petreacă timp cu copilul, să ţină pasul cu el, să îi urmărească lecţiile. Mulţi dintre copii se confruntă cu aceeaşi problemă - lipsa de chef, dar sunt şi atracţii care ţin mai mult sau mai puţin de tehnologie. Părintele trebuie să se implice activ în procesul de învăţare al copilului, să facă lecţii cu el, să lucreze. Este şi acest lucru important. Aici este vorba despre un lanţ de elemente. Toţi trebuie să se implice, de la Minister, profesor până la părinte”, a mai spus profesoara de română de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale.

REZULTATE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ PE JUDEŢE