Joacă de-a testele grilă cu elevii care dau BAC-ul şi Evaluarea Naţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministerul Educaţiei face un pas înapoi în privinţa introducerii controversatelor grile în subiectele de la BAC şi Evaluarea Naţională. Concret, instituţia a retras noile modele de variante de pe site şi a invitat la consultări reprezentanţii elevilor şi ai părinţilor.

Ministerul Educaţiei a scos, miercuri, de pe site-ul oficial noile modele de subiecte, cu grile, pentru BAC-ul şi Evaluarea Naţională 2019 în acelaşi mod în care le-a publicat: fără ştirea nimănui. Rovana Plumb, ministrul interimar al Educaţiei, a venit ulterior cu o explicaţie: „Trebuie să se ţină cont de părerile tuturor factorilor implicaţi“, a declarat oficialul.

Totodată, senatorul Ecaterina Andronescu, numele cel mai vehiculat pentru funcţia de şef la Educaţie, a explicat pentru „Adevărul“ că nu susţine schimbarea subiectelor. „Nu consider că este o decizie oportună pentru elevi. Sper că mâine Ministerul Educaţiei va lua decizia potrivită“,  afirmă Andronescu.


De cealaltă parte, opoziţia reclamă că propunerea a fost făcută „fără nicio dezbatere publică, fără o fundamentare ştiinţifică şi fără un studiu de impact. În plus, nu este permis să schimbi modalitatea de examinare cu câteva luni înaintea evaluării. Orice examen trebuie să decurgă din modul de predare la clasă şi tipul de evaluare cu care au fost obişnuiţi elevii“, reclamă prim-vicepreşedintele PNL Raluca Ţurcan.

PROFESOR: NU POŢI EVALUA ÎNŢELEGEREA UNUI TEXT LITERAR PRIN GRILE

O poziţie critică o au şi profesorii, respectiv ceilalţi experţi în Educaţie. „Îi dezavantajează clar pe elevii emotivi. Candidaţii, în marea lor majoritate, au început pregătirea pentru BAC sau Evaluarea Naţională de acum un an, drept urmare s-au familiarizat cu tipul de variante din ultimii ani. Reamintesc că acum câţiva ani au mai fost grile la BAC şi a fost un dezastru sau, mai bine spus, o cacealma la care s-a renunţat rapid. Grila face dintr-o problemă de Matematică ceva sec, lipsindu-l pe cel care o rezolvă de bucuria argumentării“, este de părere Denisa Tănăsescu, profesoară de Matematică la Colegiul Naţional „I. L. Caragiale“.


La rândul său, Ruxandra Achim, profesoară de Limba Română la acelaşi colegiu, afirmă că itemii obiectivi la Limba Română îl limitează extrem de mult pe elev. „Este foarte greu să evaluăm înţelegerea unui text literar prin grile, mai ales când vorbim de unul poetic, care se pretează unor interpretări variate. Ideile transmise de autor nu pot fi reduse la nişte variante de răspuns fixe. Propunerile acestea, aplicate pe un fragment literar, anulează valoarea artistică a textului“, atrage atenţia dascălul.


În schimb, la Istorie grilele par să fie în avantajul elevului, după cum susţine profesoara de Istorie de la Colegiul Naţional „Matei Basarab“, Iuliana Clăpescu. „Acest tip de subiect este la îndemână, singurele competenţe de care trebuie să dispună elevul fiind cunoaşterea limbajului istoric şi o foarte mare atenţie la citit sursele.“ Pe de altă parte, dascălul critică faptul că eseul are un punctaj mai scăzut, faţă de anul trecut. „Subiectul al III – lea este notat doar cu 20 de puncte (anul trecut erau 30), scăzând astfel importanţa redactării unui eseu“, mai punctează profesoara.

O MANIERĂ DE EVALUARE ÎN CARE PRIMEŞTI TOTUL SAU NIMIC

Nici în privinţa modelelor de la Evaluarea Naţională, lucrurile nu stau mai bine, explică profesoara de Limba Română, Cristina Tunegaru. „Tipul acesta de item obiectiv, în care copilul are de ales o variantă corectă din mai multe variante, este extrem de limitat. Practic, ai ales varianta corectă sau nu, iar corectorul nu va şti niciodată dacă copilul a gândit jumătate din raţionament, dacă a ştiut anumite chestiuni teoretice şi le-a aplicat corect. Mă aştept ca rezultatele la un astfel de subiect să fie foarte polarizate. Evaluarea Naţională este un test care îşi propune să evalueze competenţele de comunicare, de înţelegere a unui text dobândite de-a lungul anilor de gimnaziu. E absurd ca în contextul numărului îngrijorător de analfabeţi-funcţional să nu stimulăm lectura nici măcar prin testele naţionale. Modelul propus nu pune preţ pe înţelegerea profundă a textului, ci invită la o lectură superficială, în diagonală. Nu poţi demonstra că eşti un vorbitor competent de limbă română prin teste grilă, fără să fie nevoie să formulezi enunţuri, în care să te explici“, subliniază Tunegaru.

De altfel, nici reprezentanţii elevilor nu susţin introducerea grilelor pentru că „orice schimbare bruscă cu privire la subiecte reprezintă un motiv în plus de stres pentru elevi, neavând suficiente materiale didactice din care să se pregătească“, explică preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Petru Apostoaia. În susţinerea acestuia vin editorii de cărţi şcolare care afirmă că pentru a scoate pe piaţă o culegere cu noi subiecte pentru examene ai nevoie, în medie, de 6 luni. „Dacă vrei să faci o culegere bună ai nevoie, în medie, de 6 luni. Asta, dacă cel care redactează este şi constructor de subiecte. Problema este că nici Ministerul Educaţiei nu ştie ce vrea mai exact să evalueze prin testările naţionale“, explică Ana Munteanu, directorul Asociaţiei de Carte Şcolară.

SUBIECTELE GRILĂ, OPERA LUI VALENTIN POPA

Subiectele grilă la BAC şi Evaluarea Naţională, anunţate peste noapte de Ministerul Educaţiei pentru a fi aplicate chiar de anul acesta, au fost introduse la propunerea fostului ministru al Educaţiei, Valentin Popa. „Ideea a apărut imediat după rezultatele de la Bacalaureat şi de la Evaluarea Naţională, când s-a constatat o serie întreagă de nemulţumiri din punctul de vedere al sistemului de corectare. Profesorii au avut mult prea mare libertate în a puncta acei itemi făcuţi incomplet de elevi: unii au punctat aproape de maxim, alţii aproape de minim(…)Ideea mi-a venit de la modul în care se dau examenele de rezidenţiat şi de intrare în Institutul Naţional de Magistratură“, a declarat. astăzi, Valentin Popa.


 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite