Hibele învăţământului din Capitală

Elevii ajung să aibă rezultate scăzute, pentru că nu există programe de recuperare individualizată Foto Arhivă Adevărul/ David Muntean

Formarea continuă a profesorilor din Capitală este formală şi ineficienţă, iar cadrele didactice  nu sunt interesate de creşterea calităţii procesului educativ. Totodată, rata absenteismului este ridicată, ia elevii nu au acces la programe de recuperare individualizată a materiei, arată raportul „Starea Învăţământului din municipiul Bucureşti“.

Profesori dezinteresaţi, formalitate, superficialitate, comunicare disfuncţională sunt doar câteva dintre cuvintele care caracterizează învăţământul din Bucureşti, potrivit raportului „Starea Învăţământului din municipiul Bucureşti” publicat la începutul săptămânii de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Forma fără fond planează asupra întregului  lanţ educativ, începând cu maculatura cerută de instituţiile de control, la inspectorat, management, profesori, elevi, până la părinţi care nu ţin legătura cu şcoala. Astfel, raportul subliniază că şcolile sunt pline de documente manageriale nerelevante, că sunt conduse de manageri neprofesionişti, că profesorii nu sunt interesaţi de strategii privind calitatea procesului educativ, sunt formaţi superficial iar relaţia şcoală-familie este disfuncţională. Ca atare, rata absenteismului este ridicată, elevii pică la examenul de Bacalaureat, iar nimeni nu face o radiografie a cauzelor şi nu plan de recuperare individualizată per elev.

Toate astea, spun experţii în Educaţie, pentru că sistemul este putred de învechit până în inima sa, pe toate palierele, salarizare nemeritocrată, curriculă învechită, centralizare.

Nu se răsplăteşte performanţa

Expertul în  Educaţie Marian Staş susţine că ar trebui creată o strategie de resurse umane centrat pe descentralizare, care să ofere posibilităţi reale de dezvoltare profesională, în care perfomanţa să fie legată cu pachetul salarial, promovarea şi opţiunile de carieră. 

„Filosofia modelului educaţional este nemeritocrată, încurajează superficialitatea şi forma fără fond. Atunci când singurul lucru care contează este grosimea biblioraftului, numărul de certificate şi credite este firesc să iasă formă fără fond. Fibra procesului de pregătire profeională este formă fără fond, prin natura ei e făcută să încurajeze aşa ceva. Sistemul este pentru toţi, e moca, lumea doar numără, este echivalentul stattutului de asistat social. Au asigurat un venit egal”, a explicat Staş.

Acesta crede că transformarea trebui să fie autentică, de la 0. 

Salariul să fie transformat în euro brut, apoi să nu se mai vorbească de titular, suplinitor, ci de contracte pe perioade de timp, în care să laşi timp omului să se formeze. Dacă nu o face, atunci el ar trebui înlăturat din şcoală chiar de către director.

„Vorbim de un contract de 4-5 ani, omul îşi face pregătirea, merge la cursuri, iar eu îl întreb din când în când ce a mai făcut. Dacă în cinci ani  se culcă pe ureche, pentru că oricum îi vin banii, îl invit să se gândească la altceva şi să plece din sistem, atunci da, îţi mai vine să faci cursuri”, a subliniat expertul în Educaţie.

Superficialitate la sac, acoperim absenţele pentru salariu

Lozinca sistemului actual este „acoperiţi-vă de acte”, potrivit lui Vlaston, iar actele acestea pot acoperi hibe majore, de la absenţe cu duiumul, pentru ca costul standard să elev să vină, până la altele mai puţin sau mai mult grave.

„Vine ARACIP şi cere saci de acte, dar nu se uită nimeni. La ora actuală sunt trecuţi în catalog elevi care nu dau pe la şcoală cu anii, dar sunt trecuţi acolo pentru a face finanţarea per capita cât mai bogată, că se raportează 1200 de elevi şi la el vin mult mia puţin. În plus, sunt şi cazuri în care se pun doar una din cinci absenţe. Abandonul ascuns nu îl constată nimeni. De fapt e mai mare de 20 la sută. Sunt şcoli în care în anumite clase vin câte 4-5 elevi la ore, profesorul stă la catedră, elevii se joacă”, a declarat expertul în Educaţie Ştefan Vlaston, care mai spune că de multe ori inspectoratele sunt mână în mână cu directorii iar acoperirea merge la fix.

„Nu putem împiedica absenteismului decât prin controalele Inspectoratului, iar Inspctoratele să constate pe bune, dacă nu este mână în mână cu directorii”, a conchis Vlaston. 

Curricula la decizia şcolii, aproape inexistentă

Fostul director de şcoală şi profesor de matematică Ştefan Vlaston susţine că nu există planuri de recuperare individualizate pe elev, iar  asta rezultă din curriculumul la dispoziţia şcolii care aproape nu există. 

„În CDS puteam să fac ore de recuperare şi ore cu elevii avansaţi. Eu am spus mereu că trebuie spart Curriculumul, în mediu, de aprofundare. Unii înţelegeau la matematică, alţii nu înţelegeau, nu aveau aplecare pentru asta, dar nu înseamnă că nu ar fi ajunşi meseriaşi sau scriitori buni”, spune Vlaston.

Totodată, Marian Staş susţine că problemele de la Bac vin şi din cauza progrmelor şcolare învechite, care nu fac legături, nu deschid infromaţia către realitatea imediată, care întrepătrunde noţiuni din materii diverse.