EXCLUSIV Tertipul prin care BOR încearcă să menţină religia obligatorie în şcoli
0
Patriarhia propune schimbarea Legii Educaţiei astfel încât cererea de participare la ora de Religie să fie valabilă pe toată perioada de şcolarizare, nu doar pentru un an, ceea ce înseamnă că dacă elevii se răzgândesc între timp, atunci vor fi nevoiţi să depună cerere de retragere de la ora de Religie, ceea ce Curtea Constituţională a hotărât că este neconstituţional.
Elevii ar trebui să depună o singură dată cererea pentru participarea la ora de Religie şi nu la începutul fiecărui an şcolar. Cel puţin aşa îşi doreşte Patriarhia Română care a trimis deja propunerile pentru schimbarea Legii Educaţiei către Camera Deputaţilor. Astfel, oficialii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) susţin că pentru participarea la ora de Religie ar trebui să se depună solicitarea o dată, pentru toată perioada şcolarizării, în loc să se depună la începutul fiecărui an. Însă, dacă elevii se răzgândesc şi nu mai vor să urmeze ora de Religie, ei sau părinţii lor vor fi nevoiţi să formuleze o cerere de retragere.
Practic, asta ar însemna să ne întoarcem la situaţia de dinainte de decizia CCR, spun specialiştii, ceea ce nu este în beneficiul elevului, ci în beneficiul Patriarhiei. "Patriarhia Română propune ca înscrierea la disciplina Religie să se facă la începutul şcolarizării, pentru toată perioada acesteia, de către elevul major ori părintele sau tutorele legal instituit pentru elevul minor, care va semna o cerere-tip de înscriere a elevului pentru frecventarea orelor de Religie pe toată durata şcolarizării. O eventuală retragere a elevului de la orele de Religie sau o reînscriere a celor care au renunţat pe parcursul şcolarizării se va face tot prin cerere scrisă, la începutul anului calendaristic, pentru anii şcolari următori", se arată în propunerea conducerii Bisericii Ortodoxe Române (BOR), obţinută în exclusivitate de "Adevărul".
Profesorul Emil Moise, cel care a sesizat CCR cu privire la faptul că e neconstituţional ca elevii să facă cerere ca să nu participe la ora de Religie, apreciază că "opţiunea pentru ora de Religie nu poate fi asumată pentru un timp prea lung". "Conştiinţa religioasă a copilului evoluează, ea este influenţată în mod particular chiar de procesul de învăţământ. Nu poţi să ceri unui copil să îşi asume o <<opţiune religioasă>> pentru o perioadă mai mare de timp", este de părere Moise.
El a mai declarat în numele său şi al Colegiului Director al Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, că soclicitarea BOR sugerează intenţia Patriarhiei de a pune presiune asupra conştiinţelor elevilor, ori decizia CCR afirmă că tocmai o astfel de formă de presiune nu este acceptabilă în cazul religiei. "Propunerea de a face cereri la patru ani este disproporţionată, răspunde intereselor particulare ale unor culte, afectând în substanţă hotărârea CCR. Modificarea unui act normativ după ce dispoziţii din acesta au fost declarate neconstituţionale nu se poate face decât prin punerea în acord a noilor prevederi cu dispoziţiile din decizia Curţii Constituţionale. Adoptarea propunerii Bisericii Ortdoxe Române ar intra în conflict atât cu prevederi internaţionale, constituţionale şi ale legislaţiei naţionale, dar şi cu dispoziţiile din Decizia 669/2014 a Curţii Constituţionale, general obligatorii conform Constituţiei României", a spus Moise.
Motivarea Patriarhiei
Sociologul Mircea Kivu apreciază că BOR încearcă, de fapt, să ocolească decizia CCR, să se întoarcă practic la ce a fost înainte. În propunerea Patriarhiei scrie la motivare că astfel s-ar asigura încadrarea personalului didactic pe catedrele de religie, adică cei aproximativ 6.800 de profesori de Religie din ţară ar avea posturile asigurate pentru o perioadă mai lungă de timp. Astfel ar putea răspunde la întrebarea "Ce se întâmplă cu profesorii dacă numărul elevilor care fac Religie scade vertiginos".
Vizavi de această motivare, sociologul Mircea Kivu spune că "procesul didactic se face în interesul elevului şi nu al profesorului", iar profesorul de filosofie Horia Pătraşcu, director-adjunct la Colegiul Naţional Bilingv "George Căşbuc" din Capitală, este de părere că nu este normal ca BOR să se amestece în sistemul de învăţământ. "Aşa cum există separarea puterilor în stat, aşa ar trebui să existe şi separarea bisericii de sistemul de învăţământ", este de părere Pătraşcu.
Dar ce ar însemna dacă deputaţii vor include această propunere în legea Educaţiei? Articolul din lege care reglementează predarea Religiei în şcoli este momentan suspendat pentru o perioadă de 45 de zile timp în care legiuitorii trebuie să schimbe Legea Educaţiei în acest sens. La sfârşitul celor 45 de zile (8 martie), articolul din lege va fi anulat, deci o soluţie legislativă trebuie obligatoriu găsită până atunci, fie prin schimbarea legii în Parlament, fie prin ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, metoda principală prin care Legea Educaţiei a fost schimbată în ultimii doi ani.
Sociologul Mircea Kivu spune că dacă se adoptă propunerea Patriarhiei, "atunci când părintele se duce la începutul anului să-şi înscrie copilul, i se va pune o cerere-tip în faţă şi dacă sunt mai slabi de înger, nu se vor uita la ea şi o vor semna aşa cum facem în general cu formularele care ni se dau să le completăm. Dacă sunt mai atent, atunci intru în aceeaşi situaţie de dinainte, adică trebuie eu să fac un gest explicit de refuz, ori acesta era sensul deciziei CCR, că nu trebuie să fac acel gest explicit de refuz. Practic, ajungem de unde am plecat", a explicat Kivu.
Cu ce ar putea fi înlocuită Religia
La rândul său, deputatul independent Remus Cernea, care are a propus printr-o iniţiativă legislativă înlocuirea orei de Religie cu materia "Etică şi cultură civică", spune că "Înscrierea la orele de religie ar trebui să fie exclusiv iniţiativa celor care doresc participarea la aceste ore pentru copii lor, iar notificarile către şcoala ar trebui să privească un singur an şcolar. Orele de religie sunt pur facultative, conform Deciziei Curtii Constitutionale", a declarat Cernea. "Faptul că decizia CCR spune exact ceea ce am propus şi eu în iniţiativa legislativă prin care am cerut ca aceia care doresc să urmeze astfel de ore să facă o notificare în acest sens către şcoală, arată că atunci când această temă este judecată în mod principial şi în acord cu valorile democratice şi cu tratatele privind drepturile omului, soluţia corectă este cea care trebuie acum implementată prin modificarea Legii Educaţiei", a încheiat deputatul.
Şi profesorul Horia Pătraşcu spune că cea mai mare greşeală este că nu se cere transformarea orei de Religie în "Istoria Religiilor" sau "Filosofia Religiilor", ceea ce ar pune capăt problemei.
Motivarea Curţii Constituţionale
Decizia Curţii Constituţionale dată pe 12 noiembrie anul trecut spune că elevii care doresc să participe la ora de Religie trebuie să facă o cerere în acest sens, la începutul anului şcolar. Mai exact, CCR a decis că este neconstituţional articolul din Legea Educaţiei care spune că "La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de Religie".
În motivarea publicată în Monitorul Oficial, judecătorii Curţii Constituţionale spun că modul în care legiuitorul a reglementat oferta educaţională referitoare la disciplina Religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă. "Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constituţionale referitorare la libertatea conştiinţei şi a religiei aplicabile în domeniul învăţământului religios trebuie să aibă întotdeauna un sens pozitiv (persoana alege să studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege să nu studieze religia), întrucât în cea de-a doua ipoteză, persoana este prezumată ca manifestând deja opţiunea de a studia, fiind nevoită să acţioneze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezintă altceva decât o constrângere a persoanei în manifestarea unei opţiuni, cee ce de plano (automat), contravine libertăţii conştiinţei consacrată de Constituţie", se arată în motivarea CCR.
Judecătorii au luat această decizie, în unanimitate, în urma unei sesizări depuse de un profesor din Buzău, Emil Moise, care nu a considerat că este normal ca fata lui să depună cerere de retragere de la ora de Religie. „Credeam că o să pierd procesul şi când am aflat că de fapt am câştigat a fost un şoc foarte puternic. Fata mea, care este studentă acum şi care m-a susţinut în toată lupta, m-a felicitat şi ei îi dedic această victorie, dar şi copiilor care au suferit de pe urma predării Religiei la şcoală“, a spus Moise.
Propunere Patriarhie, ora de Religie
Reacţia Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Şcoala fără religie. Efectele deciziei Curţii Constituţionale
Patriarhia se zbate să păstreze Religia obligatorie în şcoli
Profesorul care a desfiinţat obligativitatea Religiei insistă ca decizia CCR să fie aplicată imediat
Se încarcă comentariile...
