De ce s-a dublat numărul de violenţe în şcolile bucureştene într-un singur an
0Violenţele din şcoli s-au dublat pe hârtie faţă de anii precedenţi, explicaţia fiind una simplă, spun specialiştii în educaţie: profesorii raportează tot mai des agresiunile care se petrec în unităţile de învăţământ.
Numărul violenţelor din unităţile de învăţământ preuniversitar din Capitală a fost mai mult decât dublu în anul şcolar 2017/2018 comparativ cu perioada 2016-2017. Cel puţin aşa arată ultimul raport al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB). Concret, dacă în urmă cu doi ani numărul total de violenţe înregistrate la nivelul şcolilor a fost de 139, în anul 2017-2018 numărul cazurilor raportate a crescut la 326.
Dintre acestea, 218 au fost clasificate ca fiind atacuri la persoană, 35 - atentate la securitatea unităţii şcolare, 10 - atentate la bunuri, iar 63 au fost considerate ca fiind alte fapte de violenţă în spaţiul şcolar. Acelaşi raport arată că patru profesori au fost sancţionaţi pentru acte de violenţă faţă de elevi în anul şcolar 2017 – 2018.
Potrivit specialiştilor, dublarea numărului de cazuri este o consecinţă a faptului că elevii sunt încurajaţi să raporteze agresiunile din incinta şcolilor, iar profesorii sunt îndemnaţi să nu le mai ascundă sub preş, pentru a se putea lua măsuri. Cu toate acestea, cifrele prezentate în raportul citat reprezintă doar vârful aisbergului, atrag atenţia reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Muncipiului Bucureşti (IŞMB).
„În fiecare zi au loc zeci de acte de violenţă în şcolile din Capitală. În sala de clasă, însă, au loc cele de tip verbal. Cele mai grave acţiuni, în sensul de bătăi sau alte violenţe, au loc în spatele şcolilor“, a declarat pentru „Adevărul“ Ştefania Manea, purtătorul de cuvânt IŞMB, care a mai punctat că nu existe diferenţe semnificative între sectoare.
Cadrele didactice raportează tot mai des violenţele din şcoli
Ultimul raport realizat de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) arată o realitate îngrijorătoare: 28 % dintre elevii din România nu se simt în siguranţă în şcoli sau se simt doar parţial în siguranţă. Principala explicaţie a specialiştilor în privinţa acestui fenomen este că violenţa din societate ajunge să se transmită şi în comportamentele tinerilor. Astfel, starea de teamă pătrunde chiar şi într-un spaţiu, precum şcoala, în care copiii ar trebui să se simtă în siguranţă.
„Situaţia este una extrem de complexă. Pe de o parte, copiii manifestă tot mai multe comportamente violente ca răspuns al perpetuării sau chiar creşteriii unor fenomene sociale. Sunt mulţi elevi cu părinţi plecaţi în străinătate şi crescuţi de bunici sau copii ai căror părinţi trec printr-un divorţ. Cel mai grav, însă, este când cei mici sunt nevoiţi să asiste la comportamente violente în sânul familiei şi atunci reproduc la şcoală ceea ce văd acasă”, este de părere Andreia Bodea, directorul Colegiului Naţional I. L. Caragiale.
Pe de altă parte, cadrele didactice sunt mai conştiente de faptul că ar trebui să raporteze violenţele din clasă. „Preferă să acţioneze din timp, atunci când au de-a face doar cu violenţe exprimate la nivel verbal precum bullyingul sau atacul la persoană, astfel încât acestea să nu se transforme în comportamente care să pună în pericol integritatea fizică a copiilor din jur“, a completat Bodea.
Cum se poate interveni
Specialiştii de la UNICEF România propun mai multe soluţii de intervenţie în cazul situaţiilor de violenţă în şcoli. Una dintre ele este identificarea timpurie a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de violenţă din partea acestora, prin implicarea cadrelor didactice şi a personalului specializat (consilieri şcolari, psihologi, asistenţi sociali, mediatori).
Apoi, UNICEF subliniază nevoia elaborării şi derulării unor programe de asistenţă individualizată pentru elevii implicaţi (ca autori sau ca victime) în cazuri de violenţă. O altă soluţie ar fi implicarea activă a elevilor în programe de asistenţă derulate de către şcoală în parteneriat cu alte instituţii specializate (Poliţia comunitară, Autoritatea pentru Protecţia Copilului si Adopţie, autorităţile locale, ONG-uri specializate). Nu în ultimul rând, UNICEF propune valorificarea intereselor şi aptitudinilor elevilor care au comis acte de violenţă prin implicarea lor în activităţi şcolare şi extra-şcolare.