Cum vrea Ministrul Educaţiei să „Abramburească“ grila de salarizare a profesorilor

Cum vrea Ministrul Educaţiei să „Abramburească“ grila de salarizare
a profesorilor

Liviu Pop vrea pentru profesorii din anumite şcoli, considerate „de elită“, salarii mai mari faţă de restul dascălilor

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, se gândeşte să pună în practică propunerea Ecaterinei Andronescu ca profesorii din şcolile de renume să fie plătiţi diferenţiat. Anunţul i-a revoltat pe dascăli.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, face gafă după gafă. După ce a tipărit manualul de Sport, dar a lăsat elevii fără cărţile de Română şi Matematică, acum a anunţat că se ia în calcul ca profesorii din şcolile de renume să fie încadraţi pe o grilă diferită de salarizare faţă de restul cadrelor didactice.

Ministrul a punctat că ideea îi aparţine Ecaterinei Andronescu, iar aceasta a confirmat, explicând că gândul „a bătut-o” cu prilejul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Buzău.

Cum era de aşteptat, propunerea i-a revoltat pe profesori, care spun că măsura este discriminatorie. Asta pentru că nu în toate şcolile elevii au acelaşi potenţial intelectual, iar de multe ori efortul pe care îl depune zilnic un dascăl de la o şcoală de cartier este mult mai mare decât al unuia care predă unor elevi eminenţi.

O măsură discriminatorie

„Este, evident, o măsură discriminatorie. Asta vine din cel puţin două surse care se bat cap în cap: centralizare şi faptul că nu şcolile îşi numesc personalul didactic. Declaraţia ministrului este mai degrabă populistă, decât una care are o bază bine definită din punct de vedere legislativ. Şi mai este o piedică în calea unei salarizări meritocrate: inamovibilitatea profesorilor. În momentul în care eşti pe viaţă în sistemul de învăţământ asta nu serveşte unei bune calităţi a şcolii“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul în Educaţie Marian Staş.

De aceeaşi părere este şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, care spune că salarizarea diferenţiată după performanţe i-ar dezavantaja pe dascălii care lucrează în condiţii foarte grele la ţară sau în şcolile de cartier.

„Este o măsură greşită, din punct de vedere ştiinţific, şi discriminatorie, din punct de vedere etic şi profesional. Este un dispreţ total faţă de dascălii care stau la ţară sau la şcoli de periferie. Un dascăl este extraordinar dacă reuşeşte într-o astfel de şcoală să ducă un copil de la nota 4.00 sau 5.00, la nota 7.00 sau 8.00. Este mult mai bun decât un profesor de o şcoală din centru, unde vin copii supradotaţi, pregătiţi la meditaţii, pe care îi ia de la nota 9.00 şi îi duce la 10.00. Esenţial este şi materialul cu care se lucrează“, a explicat Mircea Miclea.

La rândul său, prof. Cristina Tunegaru afirmă că adevărata performanţă este să aduci pe linia de plutire un elev slab şi nu atunci când pregăteşti unul deja foarte bun.

„Dacă s-ar implementa, această măsură ar face foarte mult rău. Progresul şi performanţa cea mai mare este atunci când ridici un copil de la nota 4.00, la nota 6.00. Acolo e o muncă extraordină. Dacă salarizăm mai bine un profesor care duce un elev de la nota 9.00, la nota 10.00, s-ar putea să demotivăm profesorii buni care nu sunt în şcoli considerate de elită. În şcolile bune, elevii sunt deja buni, se pregătesc şi în particular. Lucrul cu aceşti elevi este mai uşor, rezultatele vin în mod natural. Am lucrat în şcoli diverse, şi în şcoli de cartier, şi în şcoli de elită. Mi s-a întâmplat de multe ori ca la clasă, când predam un anumit subiect, să văd că elevii ştiau deja de acasă“, a spus dascălul.

Performanţă şi incluziune

Mircea Miclea arată că evaluarea şcolilor  şi, implicit, a profesorilor, trebuie să se facă pe două axe: performanţa şi incluziunea. „Prima axă este cea legată de performanţă – capacitatea unei şcoli de a produce la elevi anumite performanţe. Dar cel puţin la fel de importantă este o altă axă: incluziunea. Ai, de exemplu, o şcoală pentru copii cu deficienţe sau o şcoală de la periferie, ai cărei elevi provin din familii cu probleme. Să aştepţi să faci aici performanţă ca la şcolile în care copiii au crescut cu bibliotecile lângă ei este aberant. Pe această axă a incluziunii se poate stabili în ce măsură aceste şcoli sunt capabile să integreze social copiii şi să-i facă să dobândească deprinderile necesare de a se adapta la viaţa de adult. Între aceste axe, fiecare şcoală poate fi poziţionată undeva. Este aberant să judeci după un singur criteriu“, a explicat Mircea Miclea.

La rândul său, Marian Staş arată că performanţă fac şi profesorii care reuşesc să-i aducă pe elevi la şcoală şi îi determină să înţeleagă lucrurile simple.

„Sunt două categorii de elite. Pe de o parte, sunt profesorii de elită care îi sprijină pe copii să facă performanţă şi mai bună. Şi mai sunt profesorii de elită care aduc la lumina zilei nişte copii cu probleme. Sunt profesori care lucrează în şcoli de la ţară unde condiţiile sunt infinit mai dificile. Aici performanţa o defineşti când vezi în ochii copilului că înţelege toate cuvintele. Aceşti profesori sunt chiar mai merituoşi decât cei care antrenează esenţele tari care stau în flacoanele mici“, a mai spus specialistul.

Cum i-a venit ideea?

Fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu a povestit, pentru „Adevărul“, cum i-a venit ideea salarizării diferenţiate.

„Să vă explic în ce context m-am gândit la această propunere. Colegiul Naţional Bogdan Petriceicu Haşdeu a aniversat, luni, 150 de ani de existenţă. La un asemenea prilej, s-au trecut în revistă personalităţile pe care le-a dat liceul. Printre absolvenţi s-au numărat Gheorghe Emil Palade, istoricul Giurăscu, Parhon, adică nişte nume de legendă. Ascultând lucrurile astea, mă gândeam aşa câtă diferenţă este între această şcoală şi una care în 5 ani de zile nimeni nu a luat Bacalaureatul. Şi e nedrept ca salarizarea să fie aceeaşi. Sigur, trebuie să ţinem seama că într-un liceu de elită intră copii foarte buni. Ar trebui să gândim o salarizare diferenţiată prin prisma progresului şcolar pe care-l obţine elevul, pentru că nu toţi ne-am născut cu acelaşi potenţial intelectual. Trebuie să găsim soluţii pentru a măsura progresul şcolar, dar nu neapărat acum“, a declarat Ecaterina Andronescu.

Fostul ministru este sigur că ideea sa este bună. Motivul: cei prezenţi la festivitatea de la Buzău au aplaudat...

„Este o soluţie pe care, trebuie să vă mărturisesc, cei care erau acolo prezenţi, şi nu erau puţini, au aplaudat-o“, a mai spus Ecaterina Andronescu.

citeste totul despre: