VIDEO Bac 2014, la Adevărul Live. Tincuţa Apăteanu: Avem o generaţie de elevi care nu mai au încredere în sine şi pornesc la luptă direct înfrânţi
0
Elevii au început deja pregătirea pentru examenul de Bacalaureat din 2014. Prezenţi joi la emisiunea Adevărul Live de la ora 12.00, profesori şi experţi în educaţie au atras atenţia că liceenii trebuie să înveţe din timp pentru acest examen, iar promovarea la bac nu trebuie să fie un scop în sine, ci mai degrabă abilitatea de a învăţa să înveţi, astfel încât să se poată adapta la cerinţele din viitor, după ce ies de pe băncile şcolilor.
Ritu Cazacu: Sunt în România aproape de 17 ani, invitată de soţul meu cu care m-am căsătorit în India. Am veni aici în 1999. În prima fază am continuat cu ce făceam în India, Marketing şi Sales, până în 2010 am lucrat pentru multinaţionale. După peste 20 de ani de carieră aici am simţit nevoia de o schimbare, un fel de reprofilare şi aproape un an am analizat multe direcţii şi am ales educaţia. Trendul global arată că educaţia este un domeniu care caută o schimbare, nu doar îăn România, ci peste tot în lume. Educaţia e într-un blocaj acum, peste tot în lume, nicăieri nu a putut să ţină pasul cu schimbarea globală economică şi asta e o mare provocare pentru oricare sistem economic. Trebuie să ne gândim cum ne putem adapta la noile tehnologii, cum ne adaptăm nevoilor pieţei muncii.
Care e diferenţa faţă de India, unde aţi studiat?
Ritu Cazacu: Aici e o problemă, lipseşte consilierea în carieră, asta e cea mai mare diferenţă pe care am simţit-o. Aici educaţia e teorie, obiectivul final e să iei o notă, 7,8, 9 10 să iei Bac-ul sau să intre la facultate. Dar întrebarea e ce faci mai departe, ce vrei să faci în faţă? Definiţia carierei e să faci ceva prin care să-ţi câştigi existenţa şi să faci asta cu plăcere. cei patru ani de liceu se bazează toată viaţa noastră şi trebuie să luăm nişte decizii foarte importante.
Care e diferenţa dintre meditaţii şi pregătire?
Ritu Cazacu: E nevoie de o atenţie deosebită. Pregătirea înseamnă sa pleci de la nivelul copilului. Dacă e în clasa a XII-a nu înseamnă că are toate conceptele şi cunoştinţele clare, erau unii care nu ştiau matematică de clasa a VI-a şi de acolo a trebuit să-i luăm practic. Trebuie să pleci de la nivelul copilului, sa te adaptezi la nevoile copilului. Noi facem la centru şi un test psihologic, sa vedem cum e copilul, dacă poate şi ii place sa comunice. Toate lucrurile trebuie observate foarte atent şi făcută această strategie pentru fiecare copil. Fiecare copil are parte şi de 5 şedinţe de consiliere. Şi în şcolile din România exista un consilier, dar noi trebuie sa ne dam seama care e rolul lui, el trebuie să ştie foarte bine ce se aşteaptă de la acel copil după 5 ani, când va ajunge în piaţă, trebuie să cunoască economia locala şi globală, trebuie sa fii foarte bine pregătiţi ca sa fii un consilier bun. Am avut cazuri în care copilul a rămas blocat în faţa examenului, fiind foarte obosit, de aceea e nevoie şi de o consiliere pe parte de nutriţie.
Florin Balotescu: Fiind foarte mulţi copii în clase în şcolile clasice, 30 de copii, cursurile au ajuns să semene foarte mult cu nişte cursuri universitare. M-a interesat acest tip de pregătire separată, pentru ştiu că acel elev are parte şi de o consiliere interioară şi terenul este mai bine pregătit.
Cum să te pregăteşti pentru Bacalaureat 2014. Povestea indiencei care îi meditează pe copiii români
Tincuţa Apăteanu: E o problemă de timp aici, adică este foarte important ca pregătirea pentru Bac să înceapă în clasa a XI-a. Meditaţiile sunt peste tot în lume, însă există state unde meditaţiile nu sunt aşa necesare, cum e Finlanda, unde sunt mulţi, dar e o piaţă internaţională, afară e o piaţă de online tutoring acum, meditaţii online, care încă nu a ajuns la noi.
Elevii ar trebui să se apuce din timp de învăţat, zilnic, sistematic, să lase telefoanele şi orice ditracţie la o parte. Să înceapă cu lucrurile complicate şi apoi cele uşoare şi funcţionează foarte bine învăţatul în grup, e bine să fie şi unii foarte foarte buni, le place să se simtă în competiţie, nu vor să rămână în urmă, e nevoie de microcomunităţi de învăţare.
Simulările sunt o idee bună, dar dacă sunt prea dificile îi pot demotiva şi mulţi nu se mai prezintă apoi la examen. Oricum, ministerul publică variantele de subiecte înainte, deci pot începe să lucreze din timp.
Florin Balotescu: În sistemul nostru lipseşte mult partea de laborator, noi nu avem de exemplu partea de creative writing care este foarte bine dezvoltată afară. Eu cred că scrisul şi cititul sunt instincte care trebuie dezvoltate de la vârste foarte mici. Aceste două abilităţi trebuie dezvoltate. Copilul când capătă încredere în scris şi citit devin mai maleabili, au mai multă încredere, pot vedea ce fraze pot şi ei să dezvolte cu limbajul unui scriitor. Nu toţi devin critici literari, dar unii ajung experţi în comunicare, jurnalişti, ei au nevoie de limbaj, parte ce poate fi dezvoltată de literatură. Poţi să ai reticenţă faţă de citit, dar o poţi face pe ideea de atletism al limbajului, ca un exerciţiu.
Gramatica este iar foarte importantă şi elevii nu ştiu să caute, nu cunosc sursele oficiale, academice. Modul de a practica limba e foarte important în viaţă, elevii trebuie să ştie să jongleze cu diverse zone ale limbajului, să citească. Ei încep cu începutul unui roman, dar pot să încerce altfel: să cunoască volumul, să se uite la structură, la cuprins.
Ritu Cazacu: Am făcut un experiment şi am făcut o scurtă listă a cărţilor străine care au fost şi ecranizate pe care elevii noştri ar vrea să le citească şi le-am dat să traducă un capitol şi apoi să mergem şi la filmul respectiv, apoi urmează să discutăm despre carte şi despre film. Noi nu încurajăm monologul, am vrut să aflăm care e părerea lor, vrem să-i încurajăm să comunice fără frică, şi în română şi în engleză, pentru că engleza deja nu mai e o limbă străină.
Cum am putea creşte rata de promovare la BAC şi dacă e de fapt asta o miză?
Ritu Cazacu: Să iei sau nu bac-ul nu e obiectivul final în sine. Am citit un articol în care managerii de HR din multinaţionale din România se plângeau de faptul că elevii nu vin cu această cultură de a învăţa, sunt obişnuiţi să caute scurtătura. Deci nu contează bac-ul în sine, ci dacă i-am pregătit pentru ce se cere. Trebuie să ai acel minim de cultură de a învăţa, asta e cel mai important. E un examen de maturitate, dar chiar e aşa? Ăi vedem pe cei care au absolvit maturi? Nu, ei nu sunt maturi, când ies din băncile şcolii, nu au încredere că sunt pregătiţi.
Tincuţa Apăteanu: Din păcate, elevii români consideră acest examen irelevant pentru că trebuie să înveţe lucruri pe care nu le vor mai folosi după Bac. E un examen pur teoretic, ca întregul sistem educaţional. iar piaţa muncii e foarte dinamică, deci ceea ce învăţăm e posibil să nu ne ajute la angajare, e mai mult un bilet de intrare. Nu există alternativă, şcoala profesională la noi e o glumă. Noi vom prospera dacă vom avea mai mulţi tineri bine educaţi şi, contrar opiniei, cei care termină studii superioare se angajează mai repede şi câştigă mai mulţi bani. Deci hai să nu mai trântim elevii la Bac pe ideea că nu toţi trebuie să meargă la facultate.
Se vorbeşte mult de educaţie vocaţională. În Finlanda 40% aleg acest sistem, dar acolo înseamnă inclusiv IT, antreprenoriat pentru mediul rural, meserii din mediul sanitar, la noi învăţământul se limitează la câteva categorii. electrician, strungar etc, deci trebuie să creştem reputaţia conceptului de învăţământ vocaţional şi atunci tinerii se vor simţi atraşi de acest sistem. Dar atâta vreme cât acum e un sistem al ratării, al celor care nu sunt în stare să ajungă la facultate, nu vom face mare lucru.
Trebuie să pregătim nişte tineri flexibili, adaptabili, cu o bază solidă şi care să ştie să înveţe alte lucruri de care vor avea nevoie în viaţă. Pentru că ce învaţă în şcoală nu ştiu cât va mai fi de actualitate, trebuie să înveţe să înveţe de fapt. Acum pregătim tineri obedienţi, cărora le e ruşine să vorbească şi nu suntem pe drumul cel bun din acest punct de vedere.
Ritu Cazacu: Noi am plecat de la şcoală, în India, cu un bagaj foarte bogat, ştiam că ne putem potrivi în orice mediu, aveam acea încredere în noi că ştiam ceva şi această încredere vine numai dintr-o educaţie făcută bine în şcoală. E vorba de relaţia elev-profesor, profesorul era un fel de prieten şi mentor, eu şi acum pot să mă duc la profesorii mei din şcoală. Noi nu aveam nicio frică de ei, însă nu înseamnă că nu aveam respect, pentru că îi admiram, pentru că aveau ceva ce tu încă nu ai şi vrei să fii ca ei. Ceea ce le spun eu elevilor de la centru este: ”Dacă pui întrebarea, atunci eşti prost pentru cinci minute, dar dacă rămâi cu întrebarea în tine şi nu afli răspunsul esti prost toată viaţa”. La noi sunt descurajaţi acum în şcoală să pună întrebări. Copiii care sunt încurajaţi să fie curioşi au avut o rată de succes mai mare decât cei descurajaţi să pună întrebări, astea sunt lucruri de bază în educaţie. Educaţia nu înseamnă doar materiile predate, ci şi cum e copilul în interior.
Tincuţa Apăteanu: Avem un corp profesoral foarte supărat şi foarte frustrat în general, excepţie fac liceele foarte bun. Se simt devalorizaţi, sunt extrem de prost plătiţi şi îşi varsă supărarea şi pe elevi. Avem o generaţie care nu mai are încrerede în sine si pornesc la luptă direct înfrânţi, fără încredere, fără aspiraţii. Există diferenţe foarte mari între public-privat şi rural-urban.
Florin Balotescu: Copiii vin la şcoală cu un milion de probleme, de multe ori nu sunt problemele lor, familia se implică foarte puţin. Interesul e dincolo de a-i duce la şcoală şi a le pune la dispoziţie lucrurile materiale.
Bac-ul este o poartă, trebuie să dovedeşti că poţi să dai un test interesant în limba română, cred că am putea fi şi noi mai permisivi în ceea ce priveşte limba şi literatura română.
Elevii au început deja să se pregătească pentru Bacalaureatul de anul viitor, cei mai mulţi optând pentru varianta meditaţiilor chiar cu profesorii de la clasă. Despre pregătirea pentru examenul de Bac 2014 am discutat la Adevărul Live, joi, de la ora 12:00, cu profesorul de română Florin Balotescu de la Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu din Bucureşti şi cu indianca Ritu Cazacu, cea care a înfiinţat la Bucureşti un centru de pregătire pentru Bac.
De asemenea, prin Skype ni s-a alăturat bloggerul adevarul.ro şi expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu, care a vorbit despre tradiţia meditaţiilor atât de răspândită la noi şi le-a dat elevilor sfaturi despre cum să se pregătească pentru examen. A fost dezbătută şi ideea dacă este bine sau nu ca elevii să ia meditaţii pentru Bac.
„Weekend Adevărul” a publicat recent povestea lui Ritu Cazacu, care s-a stabilit în România acum 15 ani, împreună cu soţul ei, iar în 2011 a pus bazele unui Centru de pregătire pentru bac unde predau profesori din licee de top ale Capitalei.
Şedinţele costă 50 de lei, iar cei care aleg pachetul complet plătesc de la 2.100 de lei, pentru o materie, până la 5.600 de lei, pentru trei materii, sume ce pot fi achitate şi în rate. Prima promoţie de elevi ai centrului, în jur de 30, care a dat examenul maturităţii vara aceasta, a înregistrat o rată de promovare de invidiat, susţine indianca: 98% au trecut Bac-ul.
„ Când am văzut rezultatele dezastruoase de la Bac în primul an când au fost introduse camerele video, în 2011, nu înţelegeam de ce nu vine nimeni cu soluţii. M-am gândit că soluţia poate trebuie să vină din sistemul privat şi am încercat prima dată într-o formulă pilot, pornind de la ideea că ţelul nu este neapărat ca aceşti copii să ia Bac-ul, ci să ajungă să fie pe picioarele lor, să aibă o carieră”, a explicat Ritu Cazacu motivul pentru care a deschis Centrul de pregătire pentru Bac.
Rezultate dezastruoase la Bacalaureat
Procentul de promovare a examenului de Bacalaureat 2013, după cele 3 sesiuni susţinute (sesiunea specială pentru participanţii la olimpiadele internaţionale şi în loturile naţionale, sesiunea iunie - iulie şi sesiunea august - septembrie) este de 57,69%. În total, peste 113.900 de candidaţi au reuşit să promoveze Bacalaureatul, dintr-un total de peste 197.400 de participanţi, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.
INTERVIU Povestea indiencei care îi ajută pe copiii români să treacă Bac-ul
După ce a văzut rezultatele dezastruoase de la Bac, în urma introducerii camerelor de supraveghere, indianca Ritu Cazacu a deschis un centru privat de pregătire, care anul acesta s-a „lăudat“ cu o rată de promovare de 98% în rândul elevilor săi.
Rezultate Bacalaureat 2013 / Astăzi s-au afişat rezultatele finale de la Bacalaureat 2013. Notele după contestaţii au fost deja afişate la avizierele liceelor şi vor fi publicate pe bacalaureat.edu.ro. Rata de promovare după contestaţii a crescut cu 1%, potrivit Ministerului Educaţiei, mai mare cu aproape 12% faţă de 2012. Mii de elevi au avut motiv de fericire, însă alţii au aflat că trebuie să se prezinte şi în sesiunea din toamnă.
REZULTATE BACALAUREAT 2013 21,5 % dintre candidaţi au promovat examenul în sesiunea de toamnă
Peste 15.500 din cei aproximativ 72.000 de candidaţi la Bacalaureat au obţinut medii peste şase, promovabilitatea la sesiunea de toamnă a examenului fiind de 21,5%, potrivit rezultatelor finale, anunţate vineri de Ministerul Educaţiei. Astfel, rata de promovare a crescut cu 1,14 puncte după rezolvarea contestaţiilor, de la 20,36% la 21,5%
Se încarcă comentariile...
