Pe baza platformelor de program de pe Wedu.ro, platforma suport a Consiliului Naţional al Elevilor, am comparat cele trei candidaturi pentru preşedinţia Consiliului Elevilor şi am pus totul pe hârtie. Am realizat o analiză extinsă, obiectivă, dar în care nu am evitat să fac anumite remarci şi paralele cu trecutul Consiliului Naţional al Elevilor, structură în care am activat doi ani de zile şi pe care astăzi o sprijin din postura de senior CNE (Alumnus CNE).

Este al doilea articol al meu despre alegerile din acest an de la vârful CNE, după ce în urmă cu 10 zile am trecut în revistă starea de fapt a structurii, în cadrul căreia la momentul respectiv planau suspiciuni privind aranjamente care să faciliteze lăsarea funcţiei drept moştenire. La momentul acela, se vorbea despre candidaturi unice. Iată că reprezentanţii elevilor au prins curaj, nu s-au lăsat intimidaţi de presiunile celor care voiau să lase succesorilor funcţia drept moştenire şi au candidat.

Astfel, trei elevi candidează la şefia CNE:

  • Cleopatra Nestor (preşedinte CME Bucureşti şi preşedinte CRE Bucureşti-Ilfov);
  • Eduard Mititelu (preşedinte CJE Botoşani şi preşedinte CRE Nord-Est);
  • Ioanis Divoiu (preşedinte CJE Cluj şi preşedinte CRE Nord-Vest).

5 secţiuni, 3 candidaţi, sute de fraze analizate şi puse cap la cap au dat naştere unei vaste analize. Este destul de tehnic materialul, dar sper ca elevii, părinţii şi profesorii să fie interesaţi şi să citească ce promit candidaţii pentru cea mai importantă funcţie reprezentativă pe care un licean o poate avea în liceu, preşedinţia Consiliului Naţional al Elevilor.

1. Descrieţi pe scurt cele mai importante caracteristici ale voastre, relevante pentru preşedinţia Consiliului Naţional al Elevilor

Toti trei se consideră “implicaţi” şi oameni de echipă.  Ce ii diferenţiază, conform candidaturilor lor? Cleopatra Nestor este membru al Adunării Generale a Consiliului Naţional al Elevilor de 2 ani, demonstrându-şi astfel experienţa în Consiliu. Eduard Mititelu a fost la început voluntar al Consiliului Şcolar al Elevilor. I-a plăcut, a luat decizia de a merge mai departe şi a candidat pe judeţ. A urmat apoi regiunea, iar acum vrea să conducă structura la nivel naţional. Aşadar, perseverenţa este cuvântul de ordine în ceea ce îl priveşte pe Eduard Mititelu. Ioanis Divoiu se consideră organizat şi susţine că ia decizii cu obiectivitate, reuşind de fiecare dată să apeleze la calm.

2. Trei valori europene pe care le vreţi implementate în învăţământ cu ajutorul prin Consiliul Elevilor?

Unitatea (solidaritatea) o întâlnim la toţi trei, democraţia la Cleopatra Nestor şi Ioanis Divoiu, transparenţa (comunicarea) – care oarecum este inclusă în democraţie – este prezentă la Cleopatra şi Eduard. Ce îmi sare în ochi este “demnitatea” lui Ioanis Divoiu. Sper că o înţelege altfel decât predecesoroarea lui de la Cluj care, pe parcursul mandatului de preşedinte CNE (vorbim despre Iulia Miron, da?), l-a sunat la un moment dat pe ministrul Educaţiei pe telefonul personal la ora la care se trezesc gâinile, adică pe la 6 dimineaţa.

3. Care au fost principalele activităţi comunitare în care aţi fost implicaţi?

Cleopatra Nestor a relatatat două activităţi în care a fost implicată. Proiecte care, zic eu, nu numai că sunt emblematice pentru activitatea sa de reprezentant al CME Bucureşti, dar care sunt foarte relevante pentru experienţa pe partea de reprezentare a Cleopatrei.

A participat la Forumul Naţional al Copiilor 2013, proiect organizat de Salvaţi Copiii, reprezentând elevii bucureşteni. Dacă n-ar fi apelat la uzitata practică de copy-paste din comunicatele de presă ale Salvaţi Copiii, probabil că Cleopatra Nestor ar fi punctat în candidatură că a avut ocazia, la Forumul Naţional al Copiilor, să se întâlnească cu domnul Remus Pricopie şi că, alături de alţi participanţi la Forum, a avut ocazia să îi prezinte ministrului Educaţiei propuneri de soluţii pentru combaterea violenţei împotriva copiilor.

Urmează apoi bifarea în aplicaţie a Conferinţei Naţionale a Preşedinţilor din cadrul proiectului “CiNE votează”, un proiect pe care Asociaţia Elevilor Mehedinţeni l-a oferit la cheie Consiliului Elevilor la nivel national şi care a avut ca scop promovarea importanţei dreptului de vot al elevilor în consillile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ. Participând şi eu la acest proiect ca speaker în cadrul dezbaterii organizate de CJE Bacău, ştiu că cea mai importantă parte a proiectului a fost organizarea de evenimente locale pentru dezbaterea modului de reprezentare în consiliile de administraţie. CME Bucureşti, care a fost reprezentat de Cleopatra Nestor la Conferinţa naţională, a organizat vreo dezbatere pe această temă? Am intrat pe pagina de Facebook a structurii – se pare că nu. Am intrat pe site-ul oficial al CME Bucureşti, neactualizat din toamna anului 2012, şi nici aici nu am găsit vreo informaţie în acest sens. În schimb, foarte bine punctat la caracterul inovator al proiectului: s-a organizat o acţiune naţională. Are dreptate. Consiliului Naţional al Elevilor i-au lipsit iniţiativele naţionale în ultimele 12 luni, iar Cleopatra Nestor a simţit-o pe pielea ei, ca reprezentant al CME Bucureşti.

Eduard Mititelu scoate în evidenţă un proiect Comenius la care a participat în Turcia, „This is ability, not disability”, care a reunit elevi din 3 ţări cu scopul de a le arăta acestora cum pot fi integrate persoanele cu dizabilităţi în sistemele educaţionale internaţionale. Se potriveşte perfect cu egalitatea de şanse, valoare care a spus că îl recomandă pentru preşedinţia CNE. Mai mult de atât, este evident faptul că persoanele cu handicap sunt în continuare marginalizate în sistemul educaţional. Din păcate, majoritatea instituţiilor de învăţământ nu dispun de rampe de acces pentru persoanele cu handicap locomotor. Consiliul Naţional al Elevilor poate lua atitudine în acest sens, zic eu, nu numai să facă nişte sondaje care să se întindă pe durata unui semestru.

A doua activitate punctată de Eduard Mititelu în aplicaţie este Conferinţa Regională “CRE N-E 2.0” din 2012. A avut loc la Botoşani, deci acasă la el. Sunt sigur că celor cărora le cere votul le-ar fi plăcut să cunoască rolul pe care l-a avut la eveniment. Eu, unul, sunt sigur că participarea la Conferinţă l-a făcut să îşi dorească mai mult decât să fie voluntar la nivel de şcoală. Iată, a reuşit. A ajuns să candideze la nivel naţional.

Ioanis Divoiu nu s-a rezumat la două activităţi şi, mergând pe ideea că o calitate în sine este cantitatea, a menţionat 5 proiecte în care a fost implicat: Histroniada Liceenilor, două conferinţe regionale (nu spune care, oferindu-le celor care ar trebui să îl voteze şansa de a ghici), Adunarea Generală a CNE de la Cluj Napoca (desigur, „membrii” în loc de “membri”), Team-building pentru CJE Cluj şi distribuirea cardurilor StudCard Omnipass. Am o veste proastă: am intrat pe site-ul StudCard şi am descoperit că aceste carduri sunt, după cum şi numele lor o spune, dedicate exclusive studenţilor. Ups. De asemenea, elevii trebuie să ştie că au la dispoziţie, în regim gratuit, carduri Euro<26. Am distribuit astfel de carduri eu, cu mâinile mele, în 2011, când eram vicepreşedinte al CJE Bacău, elevilor băcăuani. Cel puţin în momentul de faţă, carduri Omnipass pentru elevi nu există. Asta spune site-ul oficial, care îl contrazice pe Ioanis.

Ioanis a specificat o perioadă mare de desfăşurare a proiectelor, interval în care să intre toate activităţile descrise. Totuşi, nu a menţionat calitatea în care a participat la ele şi nici rolul său în cele 5 acţiuni. Era membru al Consiliului Elevilor? Cu siguranţă, nu. Conform Wedu.ro, prima candidatura a acestuia pentru funcţiile din Consiliul Elevilor a fost cea pentru Consiliul Şcolar al Elevilor în toamna anului 2013. În concluzie, se consideră ambiţios, determinat, profesionist şi organizat, dar nu are experienţă în CNE.

4. Priorităţile pentru dezvoltarea Consiliului Naţional al Elevilor (strategia)?

În ceea ce priveşte strategia celor trei candidaţi, adică priorităţile pentru dezvoltarea Consiliului Naţional al Elevilor, Eduard Mititelu şi Ioanis Divoiu au fiecare câte 6 obiective, în timp ce Cleopatra Nestor s-a întins la 16 obiective, structurate pe 3 axe: sporirea vizibilităţii CNE, întărirea capacităţii de consultare şi reprezentare, respectiv formare şi dezvoltare organizaţională prin resursa umană.

Încep cu cea mai importantă responsabilitate a Consiliului Naţional al Elevilor: reprezentarea elevilor, care include, fireşte, consultarea acestora. Toţi trei vor o colaborare mai bună cu Ministerul Educaţiei Naţionale pentru “îmbunătăţirea sistemului educaţional” (n-ai cum să nu foloseşti formularea asta într-o candidatură pentru Consiliul Elevilor), toţi promit stabilirea unor colaborări cu ONG-uri şi alte structuri ce pot ajuta elevii (sper ca viitorii lideri ai elevilor să aibă în vedere colaborarea cu toate federaţiile studenţeşti, nu numai cu ANOSR), însă aceştia se diferenţiază când este vorba de modalităţile prin care vor să ducă la îndeplinire obiectivele.

Eduard Mititelu vrea implementarea principiilor democraţiei participative, un parteneriat interesant cu structura reprezentativă a elevilor in Republica Moldova, respectiv definirea şi, atenţie, stabilizarea relaţiei cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Ar fi cazul! Între CNE şi MEN nu trebuie să există o relaţie de tensiune, CNE fiind o structură reprezentativă a Ministerului.

Direct de la Cluj, Ioanis Divoiu are în plan elaborarea unor politici educaţionale şi colaborarea cu Ministerul Educaţiei Naţionale, fără să ne spună ce politici, şi reprezentarea elevilor la nivel european cu ajutorul apartenenţei cu drepturi depline a CNE la OBESSU, punct prezent şi în platforma program a botoşăneanului Eduard Mititelu.

Cleopatra Nestor nu menţionează OBESSU în mod special în aplicaţie, dar bifează o politică de dezvoltare de parteneriate internaţionale. Mergând mai departe, îşi doreşte ca CNE să ia parte la luarea deciziilor ce privesc elevii, să iniţieze dezbateri naţionale cu teme deloc comode Ministerului Educaţiei (subfinanţare, abandonul şcolar, corupţia, sistemul de evaluare), ceea ce e benefic pentru reprezentarea elevilor, să aplice chestionare în rândul elevilor şi, nu în ultimul rând, să continue demersurile pentru obţinerea dreptului de vot al reprezentanţilor elevilor în consillile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ. Acesta din urmă este, cred eu, un punct foarte important pentru Consiliul Elevilor, care a apărut în aplicaţia Cleopatrei, cel mai probabil, ca urmare a participării la proiectul “CiNE votează”. N-a făcut dezbatere pe această temă la Bucureşti, dar se revanşează trecând dreptul de vot al elevilor în C.A. în candidatură.

Trebuie să dau Cezarului ce-i al Cezarului şi s-o spun: Eduard Mititelu n-a punctat nimic la capitolul promovare, în timp ce Ioanis Divoiu şi Cleopatra Nestor nu au ratat subiectul. Ba mai mult, Cleopatra Nestor dă o mare atenţie sporirii vizibilităţii CNE, explicând cum vrea să promoveze structura: birouri de presă în toate judeţele, grupuri de Facebook în sistem piramidal pentru distribuirea informaţiilor către elevi, panouri de informare în toate şcolile (am făcut-o în 2011 la nivelul judeţului Bacău şi a dat rezultate semnificative), sprijinirea realizării de site-uri pentru toate organizaţiile judeţene, newslettere care să fie trimise tuturor elevilor din baza de date a Consiliului, coordonatori regionali pe promovare etc.

Închei analiza strategiilor celor trei candidaţi cu dezvoltarea organizaţională, care pune accent pe chestiunile interne din CNE şi pe formarea membrilor structurii. Cleopatra Nestor şi Eduard Mititelu scot în evidenţă importanţa reviziurii Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Naţional al Elevilor, dar Ioanis Divoiu, care spune că a participat la Adunarea Generală a CNE de la Cluj-Napoca, în cadrul căreia nu s-a reuşit reviziurea documentului, nu consideră regulamentul CNE o prioritate. În schimb, Ioanis Divoiu recunoaşte nevoia îmbunătăţirii comunicării dintre CNE şi structurile regionale şi judeţene, lucru pe care îl susţine şi Cleopatra Nestor, ea plusând cu sprijinirea Consiliilor Regionale ale Elevilor pentru o mai bună coordonare a structurilor judeţene.

Ce lipseşte din programele lui Eduard Mititelu şi Ioanis Divoiu pe partea de dezvoltare organizaţională şi apare la Cleopatra Nestor este Statutul Elevului. De asemenea, ea este singura care îi menţionează pe seniorii CNE în strategie, susţinând că noi, seniorii, am fi de folos Consiliului Elevilor prin consolidarea conceptului de cultură organizaţională, la care s-ar ajunge cu ajutorul relaţiei seniori – membri actuali – viitori membri CNE.

Cu părere de rău, lipsesc formatorii din programe. Niciunul dintre candidaţi nu i-a adus în discuţie. Aveţi la dispoziţie o reţea generoasă şi întinsă pe tot teritoriul ţării de profesori formatori care sprijină de ani de zile Consiliul Elevilor pro bono. E păcat să nu valorificaţi sfaturile şi experienţa zecilor de formatori CNE din toată ţara!

5. Planul de acţiune pentru Consiliul Naţional al Elevilor?

Vorbind pe baza celor doi ani pe care i-am petrecut în şi alături de Consiliul Elevilor, planul de acţiune din candidaturi conţine activităţi specifice care menite să aplice strategia de la punctul 4. Eduard Mititelu şi Ioanis Divoiu au dezvoltat în această secţiune ceea de fapt trebuia să apară în strategie (punctul 4 al candidaturii). Totuşi, n-am să fiu absurd şi voi puncta ceea ce au scris aceştia aici, chiar dacă nu au propus elevilor proiecte clar definite.

Eduard Mititelu propune discuţii şi dezbateri în licee despre sistemul educational, întâlniri consultative cu reprezentanţii partenerilor CNE, un parteneriat scris între CNE şi Ministerul Educaţiei pentru definirea relaţiilor dintre cele două structuri (nu există deja un regulament şi o lege în acest sens?), videoconferinţe periodice ale reprezentanţilor elevilor cu ISJ-urile şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, program de lucru săptămânal cu Ministerul Educaţiei, protocol de colaborare cu seniorii CNE, acţiuni de mentorat pentru asigurarea legalităţii documentelor, cod etic pentru membrii Consiliului Elevilor, şedinţe de lucru cu OBESSU, activităţi comune cu structura reprezentativă a elevilor din Republica Moldova, obţinerea de finanţări pentru proiecte, promovarea CNE (menţionează reţelele de socializare, site-ul ConsiliulElevilor.org, platform Wedu, articole în mass-media, comunicate de presă etc.), training-uri susţinute de reţeaua de formatori (în sfârşit, îi bagă şi pe ei cineva în seamă!), seniori şi ONG-uri, consultanţă din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, adoptarea Statutului elevului, ghid de promovare a activităţilor consiliilor elevilor, broşură de promovare a training-urilor oferite de formatorii CNE. Pe scurt, destul de multă birocraţie. Eduard urmăreşte creşterea vizibilităţii implicării elevilor în forurile decizionale, recunoaşterea de către părinţi a impactului pozitiv al activităţilor şi metodelor non-formale promovate de CNE (obiectiv măsurabil?), recunoaşterea statului consultativ al structurilor Consiliului Elevilor de către autorităţile locale, regionale şi naţionale, dar şi creşterea vizibilităţii CNE în mass-media.

Ioanis Divoiu vrea informarea constantă a elevilor cu privire la activităţile implementate de către CNE, dar nu spune cum are de gând să facă asta, întâlniri ale CJE-urilor cu seniorii, asociaţie suport pentru fiecare consiliu judeţean al elevilor din ţară, iarăşi politici educaţionale neprecizate, dialog permanent cu Ministerul Educaţiei, parteneriate media, actualizarea paginilor CJE/CNE în timp real, birou de presă pentru fiecare CJE, poziţii care să reflecte întocmai opinia elevilor. Caracterul inovator? “Este oferit de faptul că obiectivele de mai sus sunt obiective de pe urma cărora structura va avea de câştigat, Consiliul Naţional al Elevilor urmând să fie cu adevărat vocea colegilor nostril.”  Până în momentul de faţă nu a fost?

Nu în ultimul rând, având în vedere că a punctat deja obiectivele strategice la punctul 4, Cleopatra Nestor a propus două proiecte pentru planul de acţiune:

  • 1. Conferinţa Naţională a Elevilor (CNE) - pentru realizarea unei strategii naţionale de rezolvare a problemelor din sistemul educaţional şi încurajarea implicării tuturor actorilor sistemului de învăţământ în realizarea unor proiecte care să vină în întâmpinarea nevoilor elevilor.
  • 2. Summer Academy – Leadership prin sport şi dezvoltare personală. O tabără de vară care să crească interesul elevilor pentru activităţi sportive, să promoveze un stil de viaţă sănătos prin sport şi să atragă personalităţi marcante din România pentru sprijinirea initiaţivei.

Cele două acţiuni sunt dedicate atât reprezentanţilor elevilor, dar şi elevilor care nu fac parte din structurile Consiliului Elevilor.

Îmi doresc, pentru structura care m-a format şi în care am învăţat ce este leadership-ul, un proces electoral corect şi transparent. Să câştige cel mai bun!