Puşcărie la şcoală? Elevii contestă regulile stricte incluse într-o iniţiativă legislativă în dezbaterea Parlamentului

Şcolile vor fi obligate să aibă pază, iar primăriile să le asigure o împrejmuire cu gard   FOTO: Dorin Costanda/Adevărul

O propunere legislativă pentru siguranţa în şcoli a stârnit o dezbatere aprinsă despre cât de strictă ar putea deveni şcoala pentru elevi, care ar putea fi obligaţi să poarte uniforme sau să nu mai iasă din şcoală singuri.

Uniformă şcolară obligatorie, reguli stricte care practic fac imposibilă plecarea din şcoală în timpul orelor fără un profesor însoţitor şi agenţi de pază în toate şcolile. Acestea sunt principalele cerinţe trecute într-un proiecte de lege privind siguranţa în şcoli.

Iniţialiva legislativă, care aparţine unui număr de 24 de deputaţi şi trei senatori, şi care a fost dezbătută ieri la Comisia pentru Învăţământ de la Camera Deputaţilor a stârnit deja controverse, elevii fiind profund nemulţumiţi de regulile stricte din proiectul de lege care se aseamănă izbitor cu noul regulament şcolar. Copiii sunt susţinuţi de specialiştii în drept care susţin că în cazul regulilor stricte care nu îi lasă pe elevi să iasă din şcoală, prevederile intră în conflict cu Codul Penal. De cealaltă parte, părinţii şi profesorii sunt de părere că măsurile sunt bune pentru siguranţa elevilor, deşi un pic cam stricte.

Uniforma şcolară nu e pe placul elevilor

Consiliul Naţional al Elevilor, împreună cu Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Academia Tinerilor au lansat şi o petiţie care are peste 1.500 de semnături prin care cer eliminarea uniformelor. În plus, aceştia cer ca pe viitor, oficialii din Educaţie să consulte organizaţiile reprezentative ale elevilor atunci când elaborează proiecte sau programe de acest fel. "Nu există nicio probă care să demonstreze că uniformele cresc gradul de siguranţă în şcoli. În anumite cazuri, există şanse ca directorii să abuzeze de acest articol pentru a transforma elevii în mascote în vederea promovării cultului unităţii de învăţământ", spun reprezentanţii elevilor.

Sunt profesori care sunt de acord cu elevii în acest sens. "Nu mi se pare o idee bună uniforma obligatorie, este mai important să nu fumeze sau să nu se drogheze decât să poarte uniformă", este de părere profesorul de Istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul Naţional Bilingv "George Coşbuc" din Capitală.

Revolta elevilor

Un alt punct al proiectului de lege prevede că "elevii minori nu pot părăsi unitatea de învăţământ pe timpul desfăşurării cursurilor decât la solicitarea scrisă a părinţilor, pentru motive foarte bine întemeiate şi dovedite". Dacă ei vor să participe la activităţi în timpul orelor în afara şcolii, vor putea face asta numai „în baza unui tabel întocmit de organizator şi aprobat de directorul unităţii şcolare; profesorul însoţilor va avea asupra lui un ordin de deplasare şi este responsabil, în solidar cu directorul unităţii, de securitatea copiilor pe toată durata activităţii". Cu privire la aceste prevederi, elevii atrag atenţia că nu ar trebui să se încerce limitarea libertăţii individuale. "Conştientizăm că este nevoie de securitate în şcoli, dar trebuie stipulate şi anumite excepţii în care elevii să poată părăsi incinta şcolii fără acordul profesorilor, care este pur subiectiv”, explică Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Reţinerea elevilor în şcoală, ilegală

La rândul lui, avocatul Adrian Briscan avertizează că modul în care se va aplica această prevedere este important, deoarece reţinerea efectivă a elevilor în incinta şcolii este ilegală, fiind reglementată de articolul 205 din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la şapte ani.

Părinţii însă sunt de acord cu prevederile care ţin de siguranţa strictă din şcoli. Irene Davidescu, reprezentatntul asociaţiei de părinţi al Şcolii Gimnaziale Nr. 311 din Capitală spune că în condiţiile în care elevii sunt martori şi preiau atâtea comportamente neadecvate (fumat, consumul de droguri), măsura nu este una rea.

Şi profesorii consideră binevenită măsura, argumentând că ei sunt responsabili prin lege de siguranţa elevilor care vin la şcoală. “Nu cred că încalcă niciun drept sau libertate fundamentală a elevilor, ci previne tragedii, printr-o supraveghere mai strictă. Ei se află în grija profesorilor pe durata programului şcolar”, a declarat Horia Pătraşcu, director adjunct la Colegiul Naţional “George Coşbuc”.

Profesorul Emil Moise, cel care a obţinut de la Curtea Constituţională decizia care a schimbat modul în care se face religia în şcoli, consideră că prevederea ar trebui să ţină cont de vârsta elevilor, şi să le permită libera circulaţie celor peste 16 ani, care au o mai mare putere de discernământ.

Amendamentele elevilor la Legea siguranţei în şcoli

Elevii salută implicarea Statului român în asigurarea sistemului de pază pentru şcoli. Actualmente, o parte dintre şcolile din ţară au securitatea plătită din cotizaţiile părinţilor, prin fondul constituit de asociaţia părinţilor. „Cheltuielile privind siguranţa angajaţilor sau a beneficiarilor educaţiei nu pot fi puse pe seama acestora. Învăţamântul de stat fiind gratuit, iar obligaţia asigurării pazei fiind în sarcina autorităţilor locale, considerăm oportun a se menţiona că sub nicio formă această obligaţie nu poate fi pusă în seama profesorilor, părinţilor sau elevilor“, arată Andrei Eduard Burghelia (17 ani, foto), preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

În petiţia online intitulată „Apel la libertatea elevului în şcoală“, lansată de Consiliul Naţional al Elevilor, Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Academia Tinerilor, elevii cer să nu mai fie blocaţi în şcoli dacă au împlinit vârsta de 14 ani, pentru că au „capacitate de exerciţiu“.

Elevii doresc, de asemenea, să fie consultaţi în proiectele şi programele şcolare. „De ce nu suntem consultaţi când se gândesc proiecte şi programe şcolare? Elevii cunosc ce se petrece cu adevărat într-o şcoală. Adoptaţi soluţii pertinente şi eficiente, nu demagogice, nespecifice realităţii în care trăim!“, cer liceenii.

Fapt fără precedent, demersurile elevilor din Constanţa au avut un ecou. În urma unei plângeri penale depuse la DNA pe numele primarului Radu Mazăre, ei au obţinut dreptul la subvenţia pentru transportul în comun pe care administraţia locală nu o mai acorda din 2004. Tot ei au elaborat proiectul privind recâştigarea dreptului de vot al elevilor în Consiliile de Administraţie al unităţilor de învăţământ, iniţiativă care a ajuns la ultimul hop - votul Senatului. Acum îşi cer mai nou dreptul la bursele şcolare pe care municipalitatea trebuie să le susţină, dar nu o face.