A fost sau n-a fost? Eliminarea de la BAC a doi elevi din Dâmboviţa naşte controverse

A fost sau n-a fost? Eliminarea de la BAC a doi elevi din Dâmboviţa naşte controverse

Membri ai societăţii civile şi specialişti în Educaţie reacţionează dur vizavi de hotărârea Ministerului Educaţiei de a-i elimina pe cei doi elevi din Dâmboviţa din examenul de Bacalaureat. Experţii critică atât verdictul în sine, cât şi modul pripit în care s-ar fi efectuat ancheta. Sunt însă şi voci care susţin contrariul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Educaţiei se află în mijlocul unui nou scandal după ce a decis să menţină decizia de eliminare din examenul naţional de Bacalaureat, la proba scrisă la Istorie, a celor doi elevi din Dâmboviţa acuzaţi de fraudă. 

Specialişti în Educaţie, reprezentanţi ai elevilor şi profesori deopotrivă critică dur verdictul ministerului, dar şi modul „superficial” în care s-a realizat ancheta. În plus, aceştia susţin că lucrările celor doi tineri nu ar fi trebuit publicate fără acordul acestora. 
 
„Considerăm inadmisibil să existe cazuri în care elevii să fie eliminaţi din cadrul examenului de Bacalaureat pe baza unor motive nefondate, precum cele semnalate în judeţul Dâmboviţa. Mai concret, elevii Ana Maria Ioniţă şi Alexandru Toma au fost declaraţi eliminaţi din examenul de Bacalaureat în circumstanţele unei presupuse tentative de fraudă. Susţinem pe deplin că eroarea aparţine comisiilor care au corectat lucrările celor doi elevi, odată ce înregistrările video infirmă orice presupusă astfel de tentativă“, a transmis Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) într-un comunicat.
 

Verdictul împarte opinia publică în două tabere

 
Şi sociologul Alfred Bulai este de părere că analiza lucrărilor s-a făcut într-un mod fugitiv. „Aceste lucrări trebuie să fie analizate de specialişti, mai exact de grafologi, nu de nişte profesori cărora li s-a părut că sunt scrisuri diferite. Ministerul a anulat lucrările, crezând că aşa va preîntâmpina fraudarea la aceste examene, dar mă îndoiesc că asta va avea vreun efect. Acestea sunt cazuri particulare. Eu nu înţeleg de ce ne mai complicăm să scriem de mână, când elevii ar putea să scrie la calculator. Cred că ar fi o soluţie foarte bună ca să nu mai avem parte de astfel de incidente“, consideră sociologul.
 
De aceeeşi părere este şi Corneliu Rigler, profesor de Istorie la Colegiul „George Coşbuc“. „Consider că această anchetă nu s-a făcut într-un mod cu adevărat serios. Nu poţi să condamni aşa repede nişte elevi pentru că au scris cu alt pix sau pentru că şi-au schimbat scrisul pe parcursul susţinerii examenului. Problema este mai complicată. Nu putem şti cu certitudine ce s-a întâmplat acolo. În orice caz, ceea ce au făcut cu afişarea lucrărilor este complet greşit. Acestea nu ar fi trebuit să fie publicate fără acordul celor doi evaluaţi pentru că sunt lucrări cu caracter personal“, explică Rigler.
 
Pe de altă parte, profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei EDU CER, consideră că autorităţile au procedat corect. „Lupta împotriva fraudelor e prioritară. Metodologia e clară, şi cei care au dat verdictul au experienţă în domeniu. Nu văd de ce comisia sau corpul de control ar acţiona aşa dacă elevii ar fi neîndreptăţiţi. Este bine că au făcut lucrările publice, astfel nu mai ridică suspciuni şi fiecare poate să-şi facă propria părere”, a declarat Ştefan Vlaston.
 
„Întreaga situaţie este dezechilibrată. Pe de o parte, vorbim de doi tineri, fiecare cu situaţia lui particulară, iar pe de altă parte de un mare sistem, care nu îşi asumă partea lui de responsabilitate. Este greu de crezut că pentru această situaţie singurii vinovaţi sunt cei doi elevi penalizaţi”, este de părere Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie. 
 

Decizia Ministerului Educaţiei

 
Ministerul Educaţiei a transmis, marţi, că a hotărât să menţină eliminarea din examenul de Bacalaureat a celor doi absolvenţi de liceu din Dâmboviţa ale căror lucrări la Istorie au ridicat suspiciuni de fraudă după ce s-a constatat că ar conţine semne distinctive ce constau în scrierile/grafiile total diferite folosite în redactarea lor.
 
Mai precis, membrii comisiei care au corectat lucrările, dar şi cei din comisia care a recorectat au considerat că elevii au încercat să lase un semn corectorilor scriind în două moduri diferite la proba la Istorie. Pentru a demonstra ceea ce au constatat, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au publicat lucrările astfel încât „opinia publică să judece“ dacă centrul de evaluare unde au fost analizate a luat decizia corectă sau nu, după cum a explicat la Adevărul Live, Liviu Pop, ministrul Educaţiei. 
 
Ca o dovadă de indulgenţă, ministerul menţine notele luate de cei doi elevi la celelalte discipline şi le permite să susţină din nou examenul la Istorie în sesiunea de toamnă în condiţiile în care în mod normal elevii acuzaţi de fraudă nu mai pot participa la Bac timp de doi ani.
 
Conform art. 56, punctul 5 din Anexa 2 a ordinului de ministru nr. 4.799/2010, «înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea lucrării scrise respective. Propunerea de anulare se poate face atât în centrul de examen, cât şi în centrul de evaluare, de către persoanele din comisie care sesizează semnele distinctive, iar decizia se ia de către preşedintele comisiei, după consultare cu comisia judeţeană a municipiului Bucureşti», au explicat reprezentanţii Ministerul Educaţiei într-un comunicat. De aceea, cei doi elevi au aflat abia când s-au afişat rezultatele că au fost eliminaţi din examen pe motiv de fraudă.
citeste totul despre: