STUDIU Abandonul, o rană care nu se vindecă. De ce copiii adoptaţi se descurcă mai greu la şcoală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu o istorie bogată şi dramatică în domeniul adopţiilor, România se pregăteşte, printr-un proiect de lege, să relaxeze din nou condiţiile pentru familiile care doresc să înfieze unul din cei 60.000 de copii din centrele de plasament. Însă birocraţia nu este nimic pe lângă răbdarea cu care trebuie să se înarmeze o familie adoptivă.

Studiile arată că rănile unui copil abandonat nu se vindecă aproape niciodată şi că majoritatea dezvoltă tulburări de comportament încă de la vârste fragede.

Copiii adoptaţi ajung, în general, în familii mai înstărite decât media populaţiei şi au părinţi iubitori şi foarte preocupaţi de viitorul lor, însă chiar şi aşa majoritatea dezvoltă încă din primii ani de şcoală mai multe tulburări de comportament decât ceilalţi, arată un studiu american, citat de The Atlantic.

Anual, în România, doar câteva sute din cei 60.000 de copii instituţionalizaţi au norocul de a fi adoptaţi de oameni care au luptat mult pentru a-i aduce în sânul familiei lor. Anii petrecuţi în centrele de plasament îi marchează pe viaţă pe cei mici, care au nevoie de răbdare sporită din partea adulţilor.
Chiar şi în Statele Unite, unde sistemul de adopţie şi condiţiile oferite copiilor abandonaţi sunt însutit mai bune, un studiu american a constatat că probleme de comportament sunt mai frecvente în ârndul copiilor din familii adoptive.

Datorită selecţiei din procesul de adopţie, părinţii sunt în general mai înstăriţi, mai educaţi şi dispuşi să le ofere mai multă atenţie celor mici, de vreme ce şi-au dorit atât de mult un copil. Chiar şi aşa, copiii tind să dezvolte mai multe probleme de comportament şi să aibe rezultate mai slabe la grădiniţă şi apoi la şcoală, potrivit studiului întreprins de psihologul Nicholas Zill, de la Institutul pentru Studiul Familiei, care a cercetat circa 19.000 de copii, începând cu anul 1998.

Astfel, potrivit rapoartelor educatorilor, copii adoptaţi se înfurie mai repede decât ceilalţi şi sar mai repede la bătaie. La un scor mediu de 50 de procente, agresivitatea copiilor adoptaţi ajunge la 64%, faţă de 44%în cazul celorlalţi.

image

Chiar şi copiii din familii monoparentale sau cu un părinte vitreg înregistrează sciruri mai mici decât cei adoptaţi, mai exact de 58%. Rezultate asemănătoare au fost înregistrate şi în rândul copiilor de clasa I.
De asemenea, profesorii au mai spus că elevii adoptaţi sunt mai puţin atenţi la ore, mai puţin dornici să înveţe lucruri noi şi nu sunt la fel de perspeverenţi ca ceilalţi.

image

Testaţi în cadrul studiului, copiii adoptaţi au avut rezultate mai slabe la matematică şi puţin mai slabe la citire.

Una din explicaţiile invocate de psihologi este legată de teoria ataşamentului, care spune că cel puţin legătura neîntreruptă cu unul dintre părinţii biologici, de obicei mama, este esenţială pentru dezvoltarea copilului, spune Zill. În cel mai rău scenariu, copilul poate să fi suferit traume în perioada de pre-adopţie ceea ce, la o vârstă fragedă, poate provoca sechele neurologice care afectează definitiv părţi ale creierului care controlează emoţiile sau învăţarea.

Totuşi, Zill subliniază că rezultatele studiului său nu reprezintă un argument împotriva adopţiilor, ceea ce reprezintă pentru aceşti copii o soluţie însutit mai bună decât instituţionalizarea. Psihologul spune că, din contră, studiul său relevă importanţa ataşamentului în primii ani de viaţă ai copilului şi provocările cu care trebuie să lupte familiile adoptive.  

Noul protect al adopţiilor, o şansă pentru copiii abandonaţi

Pe plan local, studiul subliniază importanţa debirocratizării şi urgentarea procesului de adopţie în România, unde un copil abandonat stă cel puţin un an în plasament.

Tocmai de aceea, oficialii de la Ministerul Muncii au anunţat că a fost finalizat un nou proiect de lege pentru simplificarea adopţiei, proiect ce urmează să intre în cel mai scurt timp în dezbatere parlamentară.

Cele mai importante modificări

Astfel, dacă legea va intra în vigoare, va fi redusă de la un an la 6 luni perioada în care autorităţile au obligaţia să căutate rudele copilului care vor să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia. „În situaţia în care rudele nu sunt găsite în acest interval, poate fi începută procedura de declarare a adoptabilităţii copilului”, se precizează în proiectul de lege.

De asemenea, oficialii de la Ministerul Muncii propun prelungirea valabilităţii atestatului pentru adopţie necesar viitorilor părinţi, de la 1 an la 2 ani, dar şi eliminarea etapei de pregătire pentru persoanele cărora le-a expirat atestatul şi solicită obţinerea unui nou atestat. Mai exact, un atestat de adoptator demonstrează că familia întruneşte toate condiţiile legale, morale şi materiale pentru a înfia un copil, explică specialiştii.

„Se mai propune şi eliminarea termenului de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil. Copilul va păstra acest statut până la încuviinţarea adopţiei sau până la împlinirea vârstei de 14 ani, când îşi va exprima opinia cu privire la această posibilitate”, se mai arată în proiectul de lege.

Concediu legal pentru familia adoptatoare

Totodată, familiile care înfiază un copil vor avea dreptul să primească o indemnizaţie şi să-şi ia concediu de acomodare de maximum 90 zile. „Ideal ar fi ca angajatorii să fie obligaţi să le acorde acestor familii timp liber pentru efectuarea evaluărilor necesare pentru obţinerea atestatului şi participarea la întâlnirile cu copilul. Timpul liber poate fi acordat în limita a 40 ore/an, fără afectarea drepturilor salariale”, arată iniţiatorii proiectului.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite