Uniunea Europeană vrea condiţii mai bune pentru industriaşii cu subvenţii la energie regenerabilă

Combinatele metalurgice şi siderurgice vor fi principalii beneficiari ai schemei de scutire la plata certificatelor verzi          FOTO Adevărul

Comisia Europeană cere Guvernului să renunţe la prevederea privind obligativitatea păstrării locurilor de muncă din România pentru companiile din industrie care vor să primească scutiri de la plata costurilor cu energia regenerabilă.

Comisia Europeană a cerut eliminarea prevederilor care obligă marii consumatori industriali să menţină activitatea în România dacă vor să primească scutiri de la plata certificatelor verzi. Ssituaţia ridică semne de întrebare, după ce, anterior, companii precum Nokia şi Mechel au beneficiat de ajutoare de stat din partea României, dar au plecat din ţara noastră.

România a adoptat, prin HG 495/2014, o schemă prin care marile companii din industrie sunt scutite de plata unei părţi din certificatele verzi, în funcţie de ponderea cheltuielilor cu electricitatea în totalul costurilor. Această măsură a venit în urma producţiei mari de energie regenerabilă, care a afectat competitivitatea industriei, din cauza costurilor mari.

Mai exact, subvenţiile sunt plătite de toţi consumatorii, fie casnici, fie industriali, prin certificatele verzi, care sunt evidenţiate separat în factură. Cu cât ponderea electricităţii este mai mare în costurile de producţie, cu atât mai mare este impactul. Astfel, cele mai mari probleme le-au reclamat combinatele metalurgice şi siderurgice, dar şi industria cimentului, unde consumul energetic este mare.

Cum arată schema de susţinere

Hotărârea de Guvern din vară exceptează de la plata a 85% din certificatele verzi companiile cu electro-intensităţi de peste 20%, iar cele cu o intensitate energetică între 10% şi 20% vor fi exceptate de la plata a 60% din certificatele verzi. De asemenea, companiile care au o pondere a energiei electrice în costuri între 5% şi 10% vor beneficia de o reducere de 40%.

La schimb, Guvernul a stabilit o serie de condiţii: să nu aibă restanţe la buget, să facă parteneriate cu instituţiile locale de învăţământ, iar pe durata schemei, de zece ani, să menţină activitatea în România şi minimum 75% din angajaţi. 

„Comisia Europeană a aprobat schema de sprijin, însă a cerut autorităţilor române să modifice sintagma «teritoriul României» (din HG 495/2014 - n.r.) cu sintagma «spaţiul economic european», fie eliminarea condiţiei referitoare la menţinerea a cel puţin 75% din numărul de salariaţi“, potrivit unor surse oficiale. Tehnic vorbind, dacă o companie îşi mută activitatea din România, oricum nu va mai primi sprijinul.

Precedentele Nokia şi Mechel

Numai că ţara noastră a avut mai multe experienţe cu o serie de companii care au beneficiat de ajutoare de stat, dar apoi au plecat, cum ar fi Nokia sau Mechel. 

Grupul finlandez Nokia a deschis o fabrică de telefoane la Jucu, lângă Cluj, în anul 2007, însă a închis-o în 2011, pe fondul unei decizii luate la nivel central de grup. În acel moment, Nokia era cel de-al doilea exportator al României.

De asemenea, grupul Mechel a avut parte, înainte de aderarea la Uniunea Europeană din 2007, de ştergerea unor datorii la buget. În anul 2009, Comisia Europeană a supus sectorul siderurgic românesc la „testul viabilităţii“, unde a reieşit că societăţile şi-au realizat investiţiile tehnologice şi de mediu şi pot rezista pe piaţă. Numai că, în anul 2013, grupul Mechel s-a retras din România, iar cele cinci combinate – de la Târgovişte, Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Oţelul Roşu şi Laminorul Brăila – au fost vândute firmei Invest Nikarom, pe 230 de lei. Ulterior, acestea au intrat în insolvenţă.

Schema de sprijin pentru industrie ar trebui să intre în vigoare de la 1 decembrie, însă pentru asta Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) trebuie să pună la punct metodologia. Bugetul anual al schemei se ridică la 75 de milioane de euro.

Mai puteţi citi: