Românii, sceptici în privinţa economiei naţionale, dar încrezători în UE

Mai mult de jumătate dintre românii in tervievaţi de Comisia Europeană au afirmat că au mai mare încredere în UE decât în instituţiile naţionale şi doar 27% dintre concetăţeni consideră că economia naţională este una bună în prezent, faţă de o medie UE de 49%, precizează Comisia Europeană.

„Doar 54% dintre români consideră că situaţia financiară a gospodăriei este bună, iar 42% au o părere similară despre locul de muncă, faţă de o medie europeană de 71%, respectiv 61%. La nivel national, principala problemă o reprezintă inflaţia/creşterea preţurilor şi a costului vieţii”, potrivit unui comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene.

Printre tendinţele identificate la nivelul UE se numără:

optimism în legătură cu economia şi o susţinere puternică a monedei euro: pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naţionale (49 %, +1 faţă de 2017) au depăşit numărul opiniilor negative (47 %, -2); nivelul de susţinere pentru uniunea economică şi monetară şi pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, 74% dintre respondenţii din zona euro exprimându-şi sprijinul;

încrederea în Uniunea Europeană este în creştere: cu 42% situându-se la cel mai ridicat nivel începând din toamna lui 2010; majoritatea europenilor sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE (58%);

migraţia şi terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor, cu 38%, respectiv 29%;

europenii resimt beneficiile politicilor şi ale realizărilor Uniunii, cum ar fi: lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53%), scăderea preţurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă ţară UE (48%), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziţionarea de produse sau servicii în altă ţară din UE (37%) sau îmbunătăţirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34%); libera circulaţieeste susţinută de 82% dintre respondenţi, iar o politică de securitate şi apărare comună este susţinută de 75%.

Cele mai importante date ale sondajului:

1. Optimism în legătură cu economia şi o susţinere puternică a monedei euro

Europenii continuă să aibă o opinie pozitivă cu privire la starea economiei europene (50 %, +2 puncte procentuale faţă de toamna anului 2017, comparativ cu cei 37 %, -2, care deţin o opinie negativă); este vorba despre cel mai mare punctaj din 2007 încoace. În 25 de state membre, o majoritate a respondenţilor declară că starea economiei europene este bună (în creştere faţă de 23 de state membre în toamna anului 2017). Începând din toamna anului 2017, opiniile pozitive au câştigat teren în 21 de state membre.

Pentru prima dată începând din primăvara anului 2007, opiniile pozitive cu privire la starea economiei naţionale (49 %, +1) au depăşit numărul opiniilor negative (47 %, -2). Începând din toamna anului 2017, percepţia pozitivă în legătură cu situaţia economică a crescut în 18 state membre, pe primele locuri situându-se Portugalia (43 %, +10), Irlanda (79 %, +7), Finlanda (77 %, +6) şi Lituania (38 %, +6). Percepţiile variază între statele membre. De exemplu, 93 % dintre cetăţenii din Ţările de Jos şi din Luxemburg consideră că starea economiilor lor naţionale este bună, în vreme ce doar 2 % sunt de această părere în Grecia.

Nivelul de susţinere pentru uniunea economică şi monetară şi pentru moneda euro rămâne cel mai ridicat de până acum, trei sferturi dintre respondenţi (74 %) din zona euro exprimându-şi sprijinul pentru moneda unică a UE.

2. Încrederea în Uniunea Europeană este în creştere

Încrederea în UE este în creştere (42 %, +1), situându-se astfel la cel mai ridicat nivel începând cu toamna anului 2010. În 15 state membre, o majoritate a respondenţilor au încredere în UE. Nivelul cel mai mare de încredere se înregistrează în Lituania (66 %), Portugalia şi Danemarca (ambele cu 57 %), Luxemburg şi Bulgaria (ambele cu 56 %). Începând cu toamna anului 2017, încrederea în UE a câştigat teren în 19 ţări, în special în Portugalia (57 %, +6 puncte procentuale) şi Slovenia (44 %, +6), în timp ce ea a scăzut în şase ţări, în special în Belgia (47 %, -6), Ungaria (44 %, -5) şi Slovacia (44 %, -4).

40 % dintre europeni au o părere pozitivă despre UE (37 % au o părere neutră şi doar 21 % au o părere negativă). Aceasta este situaţia în 15 state membre, cele mai mari procente înregistrându-se în Irlanda (64 %), Bulgaria şi Portugalia (ambele cu 56 %) şi Luxemburg (54 %).

Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naţionale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 34 % au încredere în parlamentele şi guvernele lor naţionale.

Majoritatea europenilor sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE (58 %, +1). Acesta este cazul în toate statele membre, cu două excepţii: Grecia (unde, în pofida unei creşteri cu 5 % a nivelului de optimism, un procent de 53 % din populaţie este „pesimistă” faţă de 42 % care este „optimistă”) şi Regatul Unit (48 % faţă de 43 %). Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (84 %), Portugalia (71 %), Luxemburg (71 %) şi Malta, Lituania şi Danemarca (toate trei cu 70 %). Nivelul cel mai scăzut de optimism se înregistrează în Franţa (48 %) şi în Cipru şi Italia (ambele cu 54 %).

„Libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor şi a serviciilor în UE” şi „pacea între statele membre ale UE” sunt percepute ca fiind cele mai semnificative rezultate pozitive ale UE, de către 58 % şi, respectiv, 54 % dintre europeni. În fine, 70 % dintre europeni se simt cetăţeni ai UE. Pentru prima dată, începând cu primăvara anului 2010, această opinie este împărtăşită de majoritatea cetăţenilor din toate statele membre.

3. Migraţia şi terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigraţia este considerată cea mai importantă provocare a UE la ora actuală (38 %, -1). Terorismul se situează pe locul doi (29 %, -9 puncte procentuale), cu mult înaintea stării economice (18 %, +1), a stării finanţelor publice ale statelor membre (17 %, +1) şi a şomajului (14 %, +1).

La nivel naţional, principalele preocupări sunt şomajul (25 %, procent neschimbat), sănătatea şi securitatea socială (23 %, +3) şi imigraţia (21 %, -1). Sănătatea şi securitatea socială ating un nou record în prezent şi se situează pe locul doi pentru prima dată începând cu primăvara anului 2007.

4. Europenii resimt beneficiile politicilor şi ale realizărilor Uniunii

Comparativ cu situaţia din primăvara anului 2014, din ce în ce mai mulţi cetăţeni simt că au beneficiat de principalele iniţiative ale Uniunii cum ar fi lipsa controalelor la frontieră sau reducerea numărului acestora cu ocazia călătoriilor în străinătate (53 %, +1), scăderea preţurilor pentru convorbirile telefonice efectuate într-o altă ţară UE (48 %, +14), sporirea drepturilor consumatorilor la achiziţionarea de produse sau servicii în altă ţară din UE (37 %, +13) sau îmbunătăţirea drepturilor pasagerilor de transport aerian (34 %, +12).

În fine, există un sprijin puternic pentru priorităţile pe care Comisia şi le-a stabilit. Libera circulaţie este susţinută de 82 % dintre respondenţi (+1), iar o politică de securitate şi apărare comună este susţinută de 75 % (situaţie neschimbată). Pentru prima dată, cetăţenii au fost întrebaţi şi despre viziunea lor asupra politicii comerciale a UE, o majoritate de 71 % exprimându-şi sprijinul în acest sens.

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2018” (EB 89) a fost realizat prin intermediul unor interviuri faţă în faţă desfăşurate între 17 şi 28 martie 2018. Au fost intervievate 33 130 de persoane din toate statele membre ale UE şi din ţările candidate