Record de locuri de muncă neocupate: 58.300. De ce 600.000 de şomeri nu se angajează, preferând ajutoarele sociale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Degeaba se înmulţesc ofertele de muncă, dacă viaţa de asistat social este mai uşoară decât cea de angajat
Degeaba se înmulţesc ofertele de muncă, dacă viaţa de asistat social este mai uşoară decât cea de angajat

La sfârşitul lunii martie, România a atins recordul istoric de 58.300 de locuri de muncă vacante, în creştere cu 13.200 faţă de aceeaşi lună din 2015; tot atunci, numărul şomerilor era de 592.000 de persoane, reiese din datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Aşadar, aproape 600.000 de şomeri nu pot ocupa 58.300 de locuri de muncă, acestea fiind tot mai multe de la lună la lună. De ce?

În primul rând, dacă angajatorul oferă doar salariul minim pe economie (crescut recent la 1.250 de lei brut, adică mai puţin de 1.000 de lei net), opţiunea unui eventual candidat la angajare este foarte grea: să rămână pe ajutorul social plus facilităţile oferite de stat categoriilor defavorizate, sau să se angajeze şi să piardă aceste facilităţi.

Te angajezi şi munceşti zilnic opt ore pentru o sumă care s-ar putea să nu fie suficientă acoperirii cheltuielilor de trai?

Sau nu munceşti, nu te angajezi, şi atunci primeşti - ca ajutoare - mai puţini bani, dar mai primeşti câte ceva şi de la cantina socială, şi ajutoare de încălzire la iarnă? Plus că stai acasă, mai lucrezi cu ziua pe la unul-altul (dacă ai chef), plus că mai ai alte şi alte beneficii pe care le obţin familiile defavorizate.

În faţa unei astfel de opţiuni - o arată statisticile oficiale - tot mai mulţi români au ales să stea acasă, lăsându-i pe angajatori cu ofertele de muncă neocupate.

În al doilea rând, lipsa (sau rămânerea în urmă) la nivelul calificării tehnice îi împiedică pe mulţi şomeri să se angajeze, dar şi pe mulţi angajatori să-i admită.

Ce să facă un muncitor care până nu demult a lucrat în construcţii, într-o fabrică unde ar trebui să manevreze un sistem automat de asamblare? Că nici angajatorul nu vrea să-l califice la locul de muncă, de frică să nu-i plece după ce i-a „furat“ meseria...

Angajatorii se plâng de lipsa forţei de muncă

De cealaltă parte, angajatorii sunt tot mai strâmtoraţi pentru că nu găsesc forţă de muncă.

Reamintim că zilele trecute Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a prezentat un sondaj din care reieşea că una dintre marile probleme ale antreprenorilor - pe lângă „tradiţionalele“ fiscalitate şi birocraţie - este imposibilitatea de a găsi mână de lucru calificată.

Chiar preşedintele CCIR, Mihai Daraban, a avertizat că „ne apropiem de o criză pe piaţa forţei de muncă“.

Politică în loc de politici

Ce face statul pentru a ameliora efectele acestor factori care determină neocuparea în economie - salariile prea mici în raport cu ajutorarea socială prea intensă şi calificarea precară a oamenilor?

Păi statul nu face nimic (sau: mai-nimic), pentru că se află sub papucul partidelor politice, care au numai de câştigat din bazinul de populaţie format din persoane dependente de ajutoarele de la primărie.

Astfel că nu ne mai rămâne decât să consemnăm în amănunt ce arată statisticile oficiale comunicate de INS:

** În intervalul ianuarie-martie 2016, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,47%), alte activităţi de servicii, respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,5% fiecare în parte);

** În industria prelucrătoare s-au concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.000 locuri vacante), iar rata a atins valoarea de 1,31%.

** La polul opus, cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,41%), urmată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,42%);

** Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai reduse valori în tranzacţii imobiliare (100 de posturi), respectiv în industria extractivă (200);

** Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în T1 din 2016 cea mai semnificativă creştere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în activităţile de construcţii (+0,32 puncte procentuale, respectiv +1.100 de locuri vacante); pe de altă parte, cu cea mai relevantă diminuare a ratei locurilor de muncă vacante, s-au regăsit activităţile din agricultură, silvicultură şi pescuit (-0,22 puncte procentuale), iar în privinţa numărului locurilor de muncă vacante scăderi importante s-au observat în activităţile aferente comerţului (-800 de locuri vacante);

** În trimestrul I din acest an, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,74%, respectiv 17.000 de locuri vacante), urmate de cele de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 (1,30%, respectiv 8.100 de locuri vacante), iar cele mai mici valori au fost consemnate în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,51%, respectiv 100 de locuri vacante);

** Comparativ cu trimestrul precedent din 2015, cea mai relevantă creştere a avut loc în cadrul ocupaţiilor de muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7 (+0,22 puncte procentuale, respectiv +1.600 de locuri vacante), iar la polul opus, cu cele mai semnificative diminuări, s-au regăsit ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3 (-0,08 puncte procentuale, respectiv -300 de locuri vacante), urmate de cele de lucrători în domeniul serviciilor — grupa majoră 5 (-0,08 puncte procentuale, respectiv -200 de locuri vacante);

** În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante, în T1 din acest an, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai mare creştere s-a concentrat în rândul ocupaţiilor de muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7 (+0,4 puncte procentuale), iar locurile de muncă vacante au cunoscut cea mai semnificativă creştere în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (+3.500 de locuri vacante);

** La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, singura diminuare s-a regăsit în rândul funcţionarilor administrativi - grupa majoră 4 (-0,09 puncte procentuale, respectiv -200 de locuri vacante).

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite