RBL: Consumul în creştere ascunde o realitate economică alarmantă. Toţi vor plăti factura!

Toţi contribuabilii români vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal şi a asistenţei sociale din prezent, iar investiţiile modeste ca pondere în produsul intern brut reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetăţenilor, avertizează antreprenorii români.

Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că lipsa de preocupare faţă de investiţii din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezintă o slăbiciune care afectează încrederea antreprenorilor în economie şi, în acelaşi timp, erodează nivelul de trai al angajaţilor din companiile româneşti. În opinia antreprenorilor români, efectele reale vor fi resimţite abia peste doi ani şi, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investiţiilor în viitor.

Antreprenorii români observă că, în ultimii doi ani, statul român nu a putut da un semnal de optimism în economie, prin realizarea de investiţii pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocările bugetare supradimensionate către consum. După ce anul trecut nivelul investiţiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de creştere a cheltuielilor de investiţii este nesemnificativ în 2018.

„Lipsa de investiţii ne-a adus într-o situaţie paradoxală, în care creşterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investiţiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetăţenilor. Ne aşteptăm ca lipsa investiţiilor de acum să fie resimţită abia peste doi ani. Toţi contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal şi a asistenţei sociale din prezent”, a declarat Dragoş Roşca, preşedintele RBL. 

Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investiţiilor publice, dar realitatea statistică şi lipsa proiectelor de investiţii din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt rataţi din perspectiva investiţiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria ţării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport. Este o confirmare că statul lasă realizarea investiţiilor noi în responsabilitatea mediului privat. 

Dacă viitorul este sacrificat prin absenţa investiţiilor, prezentul creează dificultăţi mediului de afaceri din cauza birocraţiei care frânează dezvoltarea capitalului autohton şi blochează evoluţia profesională a angajaţilor. Astfel, specialiştii din companiile româneşti - tot mai greu de recrutat în contextul crizei de personal – sunt blocaţi în activităţi care nu produc valoare, ci hârtii cerute de birocraţie.

Antreprenorii reuniţi în cadrul RBL avertizează, de asemenea, că atitudinea autorităţilor de stat este nerezonabilă şi iraţională în unele situaţii şi recomandă ca anumite disfuncţionalităţi să fie corectate printr-un dialog bazat pe încredere între antreprenori şi autorităţi. Spre exemplu, modalitatea de investigare a Consiliului Concurenţei ar putea fi îmbunătăţită prin consultarea părţilor investigate încă de pe parcursul investigării pentru a furniza explicaţii alternative unor elemente de fapt care în viziunea autorităţii probează o încălcare. În ceea ce priveşte sancţiunile, baza de calcul este mult mai mare în România faţă de alte state UE şi metodologia Comisiei Europene (CE), care are ca bază de referinţă cifra de afaceri realizată pe piaţa relevantă a produsului/serviciului unde s-a produs încălcarea. Ar fi oportună alinierea cu criteriile CE, pentru respectarea principiului proporţionalităţii – sancţiuni adaptabile în raport cu piaţa relevantă, gravitatea faptei şi cu particularităţile făptuitorului. 

De asemenea, membrii RBL consideră că este de datoria instituţiilor publice să înceapă campanii de educare în rândul cetăţenilor. Un exemplu ar putea veni din partea Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), care ar trebui să iniţieze o campanie de conştientizare despre faptul că există posibilitatea informării despre ce se întâmplă cu contul individual, prin care cetăţenii să afle cât au contribuit fiecare la Pilonul II. ASF ar putea urma astfel o bună practică a membrilor RBL, care îşi informează angajaţii despre situaţia conturilor individuale, în contextul în care între 500.000 de români până la un milion nu ştiu faptul că au în contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinşi că au mai puţin sau deloc.

Ca să evităm o compromitere pe termen lung a competitivităţii economice, antreprenorii şi managerii din RBL cer Guvernului să prioritizeze de urgenţă investiţiile publice şi digitalizarea administraţiei publice şi să accelereze dialogul cu mediul privat inclusiv prin preluarea de bune practici ale antreprenorilor şi ale organizaţiilor non-guvernamentale.