Războiul aurului. De ce vrea statul marcarea metalelor preţioase şi de ce se opun comercianţii

Războiul dintre breasla bijutierilor şi reprezentanţii statului pe tema introducerii marcării obligatorii a metalelor preţioase ia amploare.

În vreme ce comercianţii suţin că noul poanson va genera o scumpire de până la 10% a bijuteriilor, autorităţile arată cu degetul nivelul fără precedent de nereguli din piaţa de profil şi spun că o intervenţie din partea statului este mai necesară decât oricând. „În vremuri de criză, oamenii investesc în aur şi işi doresc ca investiţia lor să fie sigură. Introducerea mărcii statului aplicată pe bijuterii reprezintă o certificare a conţinutului din obiectele din metale preţioase, o siguranţă  a faptului că ceea ce cumpără  corespunde cu realitatea”, a declarat Bogdan Cristian Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

O afirmaţie pe care o susţine cu rezultatele controalelor efectuate în rândul jucătorilor de pe piaţa de profil. Astfel, în urma celor 2.400 de verificări efectuate de ANPC de-a lungul timpului în rândul operatorilor economici de profil, autorităţile au constat că 50% dintre aceştia încalcă legislaţia în vigoare. Concret, 20% dintre obiectele din metale preţioase vândute sunt neconforme. Iar acesta este cel mai ridicat procent din întreaga Uniune Europeană, potrivit cifrelor oficiale.

Mai mult, din ianuarie 2011 şi până în aprilie 2013, au fost confiscate 200 de kilograme de argint şi 50 de kilograme de aur. „Comercializarea obiectelor din metale comune ca fiind metale preţioase a depăşit graniţele României deveninând aproape o problemă europeană. Zeci de persoane de naţionalitate română introduc şi comercializează ilegal, în state ale UE, sute de kilograme de bijuterii din alamă ca fiind din aur”, arată reprezentanţii ANPC.

Marca de stat, prezentă în 16 state ale UE

Neregulile depistate nu se opresc însă aici. Românii au cumpărat obiecte din metal comun la preţ de aur sau metal preţios de 9k marcat cu 18k.  Pentru a creşte greutatea bijuteriilor o serie de comercianţi locali le-au umplut cu oţel, alamă, plumb, sacâz sau ipsos. Falsificarea buletinelor de expertiză în cazul pietrelor preţioase sau contrafacerea produselor unor case de bijuterii celebre sunt alte câteva metode prin care consumatorul român este tras în piept.

La polul opus, reprezentaţii bijutierilor spun, prin vocea lui Mihail Pacioianu, preşedintele Asociaţiei Bijutierilor din România (ABR) că noua lege va conduce la închiderea multor afaceri din sânul breslei şi că preţul unui gram de bijuterie din aur ar putea ajunge la 190 de lei. Numărul mic de centre la nivel naţional unde poate fi inscripţionată marca de stat, tarifele de transport şi de asigurare a valorilor, precum şi costurile generate de birocraţia suplimentară sunt prinicipalele argumente ale bijutierilor care se opun modificării legislative. „Dacă prezenţa în proiectul de lege a  actelor de provenienţă a metalelor preţioase supuse marcării reprezintă birocraţie şi nu eliminarea evaziunii fiscale, atunci probabil că înţelegem termenii diferit”, le dă replica reprezentanţilor bijutierilor Bogdan Cristian Nica, preşedintele ANPC, care susţine că prin promovarea acestui proiect de lege numărul falsurilor puse la vânzare va fi diminuat, dar şi că evaziunea fiscală din domeniu, estimată la aproximativ 300 de milioane de euro anual, va fi redusă . Totodată, el arată că Autoritatea pe care o conduce deţine 21 de locaţii în care este posibilă marcarea, un număr impresionant dacă ne raportăm la state precum Ungaria(un centru), Cehia (şase centre), Marea Britanie (patru centre) sau Fraţa (zece centre).

De altfel, marcarea de către stat a metalelor preţioase nu este o invenţie românească. În prezent,  16 state membre ale UE au marcarea metalelor preţioase obligatorie prin aplicarea mărcii de stat, afirmă reprezentanţii ANPC.