Primăvara aduce taxe mai mari şi scumpiri în avans. Ce schimbări intră în vigoare de la 1 aprilie

Ziua de 1 aprilie este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative care măresc anticipat accizele la ţigări, lucru care va duce la creşterea cu 10% a preţurilor acestora, introduc sistemul de coplată la serviciile medicale şi scumpesc gazele pentru companii.

Accize mai mari la ţigări

Potrivit legislaţiei secundare care schimbă Codul Fiscal, nivelul accizei specifice aplicat în cazul ţigărilor a fost stabilit la 56,71 euro/1.000 ţigarete pentru perioada 1 aprilie 2013 - 31 martie 2014. Exprimată în lei, la noul curs al accizei, noua taxă este în creştere cu  peste 12%  faţă de nivelul anterior de 53,18 euro/1.000 ţigarete.
Este de aşteptat, astfel, ca majorarea de 12% aferentă anului 2013 la nivelul accizelor să se reflecte într-o creştere cu cel puţin 10% a preţului final la ţigările din magazine. Adică, între 1,3 şi 2,5 lei pe pachet, în funcţie de preţul anterior.
Potrivit Codului Fiscal modificat, nivelul accizei totale pentru ţigarete, cu aplicabilitate în perioada 1 aprilie 2013 - 31 martie 2014 inclusiv, se va majora de la 79,19 euro/1.000 ţigarete la 81,78 euro/1.000 ţigarete.
Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului 2012, calculat în conformitate cu prevederile specifice din Codul Fiscal, este de 131,9 euro/1.000 ţigarete, respectiv 11,9 lei/pachet. ;
Ţigările se scumpesc cu 10%

Taxa de pod

Începând de luni, 1 aprilie, ora 00.00, intră în vigoarea cea de-a doua etapă a majorării taxei de pod la Feteşti şi Giurgeni. Prima etapă de majorare a tarifelor a fost aplicată din 2 februarie. Iată cuantumul noilor taxe:
Giurgeni-Vadul Oii:
- 11 lei pentru autoturismele şi vehiculele de cel mult 3,5 t
- 26 lei pentru microbuze
- 43 lei pentru autobuze
- 64 lei pentru vehiculele de 12 tone şi mai mari.
Feteşti-Cernavodă:
- 13 lei pentru autoturismele şi vehiculele de cel mult 3,5 tone
- 47 lei pentru microbuze
- 64 lei pentru autobuze, autocare şi vehicule de 12 tone sau mai mari şi cu maxim 3 axe inclusiv
- 91 lei pentru vehiculele de 12 tone sau mai mari, cu maximum 4 axe inclusiv.
Statul acordă şi unele facilităţi, între care se numără posibilitatea achiziţionării biletelor matcă-cupon de 20 de treceri sau abonamente pe trei luni, cu un tarif redus. Biletele Matcă-Cupon, preplătite, pentru 20 de treceri, sunt valabile doar până la data de 31 decembrie 2013.

Coplata în spital

Începând de astăzi, pacienţii care vor avea nevoie de îngrijiri medicale în spitale vor fi nevoiţi să achite o sumă cuprinsă între 5 şi 10 lei la externarea din unitatea sanitară. Coplata se achită o singură dată, la sfârşitul perioadei petrecute în spital, valoarea ei fiind stabilită de Consiliul de Administraţie al instituţiei sanitare. Potrivit ministrului Sănătăţii, există şi categorii exceptate de la coplată. Printre acestea se numără bolnavii cronici, copiii cu vârsta sub 18 ani, gravidele şi lăuzele, pensionarii cu venituri sub 740 de lei, dar şi persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, coplata nu se aplică internărilor de urgenţă.
Majoritatea spitalelor au stabilit deja sumele ce urmează să fie achitate de pacienţi. Spre exemplu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava merge pe o taxă de 5 lei, suma minimă prevăzută de Ministerul Sănătăţii. La polul opus se află Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj -Napoca, care va practica taxa maximă stabilită prin lege.
În Bucureşti, unele spitale au stabilit coplata la 10 lei, printre acestea fiind Spitalul Floreasca şi Institutul Clinic Fundeni.

Păcăleli de 1 aprilie: schimbări care n-au mai venit

Începand din aprilie 2013 trebuia implementat până în decembrie un program-pilot lansat de Ministerul Economiei prin care impozitul forfetar se aplica pentru hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele şi baruri. Analizele autorităţilor indicau că un hotel de 3-4 stele va plăti circa 130 de euro/cameră/an.
„În comisia în care se discută impozitul forfetar s-a discutat că se doreşte aplicarea unui program-pilot pentru un an pentru anumite categorii de servicii. Aceste categorii sunt hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri, cafenele. Cel mai probabil, acest program-pilot se va introduce din 1 aprilie până în 31 decembrie“, au anunţat liderii patronatelor, membri ai comisiei amintite.
Măsura ar fi venit ca  urmare a presiunii exercitate de mediul de afaceri, care doreşte eliminarea concurenţei neloiale. „Este nevoie să se aplice un impozit de aducere la acelaşi numitor comun a companiilor
care desfăşoară aceeaşi activitate. Este foarte clar că nu toţi îşi plătesc taxele.  Deşi marile lanţuri de hoteluri se află în topul cifrelor de afaceri, niciunul nu se regăseşte şi în topul celor mai mari contribuabili la buget“, au mai spus liderii patronali.

Lapte mai ieftin?

În altă ordine de idei, în urma scandalurilor din martie, procesatorii de lapte au cerut fermierilor ieftinirea cu până la 30% a acestui produs. Nu ştim cum au decurs negocierile, cert este că dacă s-au obţinut asemenea reduceri ar fi corect ca, la raft, consumatorii să beneficieze de ieftiniri cu cel puţin 10-15% la lactate.

Gaz mai scump

Chiar din prima zi a  lui aprilie 2013, gazele pentru companii se vor scumpi cu 5%, potrivit calendarului de liberalizare a pieţei convenit cu FMI. Aceasta este a doua scumpire a gazelor pentru firme din 2013, prima – tot cu 5% - fiind operată la 1 februarie. În cel mai optimist scenariu, am putea anticipa că firmele vor suporta din surse proprii majorarea costului cu gazele, astfel încât să nu transmită imediat în preţurile produselor finite acest efort financiar suplimentar. Dar deja semnalele date de industriaşi sunt negative, aceştia anticipând pierderi în propriile companii, scumpiri în lanţ în întreaga economie şi chiar „acţiuni radicale“ pentru păstrarea şi conservarea capacităţilor de producţie.

Industriaşii sunt disperaţi

Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România – CONPIROM – trage un semnal de alarmă în privinţa pericolului real ce planează asupra întregii industrii româneşti, ca urmare a aplicării Hotărârii de Guvern nr. 22 din 22.01.2013, prin care s-a stabilit calendarul de creştere a preţului  gazelor naturale din producţia internă pentru perioada 1 februarie 2013 - 1 octombrie 2014.
Preţul gazelor naturale din producţie internă a crescut în primele trei luni ale acestui an cu 7%, urmând ca ritmul mediu trimestrial de creştere al preţului la gazele naturale din producţia internă să fie de peste 12%, în cazul consumatorilor industriali. Aceştia vor ajunge astfel să plătească în octombrie 2014 un preţ la gazele naturale din producţia internă cu 160% mai mare faţă de luna ianuarie 2013.
„Ţinând cont de faptul că orice modificare a preţurilor materiilor prime influenţează decisiv structura cheltuielilor de producţie şi implicit funcţionarea unităţilor în cauză, apreciem că aplicarea actului normativ va determina pierderi considerabile pentru producătorii din industrie şi o creştere în lanţ a preţurilor în întreaga economie. Agenţii economici vor fi obligaţi să ia măsuri radicale în privinţa conservării capacităţilor de producţie“, avertizează industriaşii.
CONPIROM reuneşte în prezent 15 federaţii şi organizaţii patronale reprezentantive din domenii  în care utilităţile reprezintă peste 75% din costurile de producţie.

Forum: liberalizarea pieţei de energie, în atenţia specialiştilor

În zilele de 23 şi 24 mai, la Palatul Parlamentului, va avea loc una dintre cele mai ample dezbateri naţionale şi internaţionale pe teme energetice – Bucharest Energy Forum. Evenimentul, organizat de Adevărul Group, în parteneriat cu Aspen Institute, face parte dintr-un program mai amplu de dezbateri şi dialoguri pe temele majore de politici şi strategii economice care preocupă societatea românească – mediul politic şi cel de afaceri, societatea civilă etc. Forumul este conceput ca parte dintr-o platformă de comunicare care integrează discuţiile şi punctele de vedere atât de diverse legate de acest sector strategic, reflectând perspectivele Guvernului, autorităţilor, marilor jucători locali şi regionali, alături de cele ale organismelor internaţionale şi europene de profil. Printre temele abordate se numără mixul energetic optim pentru România, iniţiativele legislative, liberalizarea pieţei, urmărirea oportunităţilor în domeniu, competitivitatea sectorului energetic.